O noapte la Veneția
O poveste cu măști, iubire și multe surprize!
- +7 ANI
- 75 min
- Operetă
- Sala Mare
La spectacolul de operetă „O noapte la Veneția”, pe muzica lui Johann Strauss-fiul, se cântă, se dansează și se râde cu poftă. „O noapte la Veneția”, o lucrare mai puțin cunoscută publicului din România, a devenit la Opera Comică pentru Copii un spectacol fastuos, dedicat iubitorilor de teatru, indiferent de vârstă. Povestea a fost adaptată pentru copii de către regizorul Cristian Mihăilescu și echipa sa, care au redus partitura și textul astfel încât povestea să fie simplificată și accesibilă tuturor. Subiectul este centrat pe sosirea Ducelui de Urbino la Veneția, prilej cu care o pescăriță și o cameristă reușesc să obțină funcții importante pentru iubiții lor.
Nu există spectacole disponibile pentru acest spectacol în viitor.
Gondole legănate pe canale nesfărșite, măști misterioase, ce ascund identități, intrigi romantice și melodii care fură pașii spre dans – toate acestea prind viață în O Noapte la Veneția, opereta sprințară semnată de regele valsului, Johann Strauss-fiul.
Într-un decor ce oglindește farmecul orașului lagunei, povestea se țese în jurul unui duce cuceritor, a unor doamne cochete și a unor întâmplări amuzante, totul pe fundalul unor melodii care au făcut înconjurul lumii.
De la valsuri seducătoare la polci spumoase și arii memorabile, muzica lui Strauss transformă această comedie romantică într-o sărbătoare a bucuriei de a trăi. Cu un libret plin de umor și situații neașteptate, „O Noapte la Veneția” promite o seară în care râsetele și aplauzele se împletesc cu frumusețea eternă a melodiilor vieneze.
Un spectacol care vă va face să plecați fredonând și zâmbind, purtând cu voi micul secret al unei nopți venețiene perfecte.
Veneția, locul celui mai vesel carnaval din lume, unde toată lumea poartă măști și nimeni nu mai știe cine este cine! În centrul acestei povești poznașe se află Ducele de Urbino, un nobil important, căruia îi plac tare mult doamnele frumoase. Când se împrăștie vestea că vine la carnaval, trei senatori (un fel de consilieri ai orașului) intră în panică – toți au soții tinere și drăguțe!
Unul dintre aceștia, senatorul Delacqua, se gândește să-și trimită soția, pe frumoasa Barbara, la… mănăstire! (Da, da, ați citit bine!) Dar încurcătură abia începe! Barbara are alte planuri – vrea să se întâlnească cu Enrico, nepotul soțului ei. Așa că o roagă pe Anina, o pescăriță isteață, să meargă în locul ei cu gondola.
Și ghiciți cine conduce gondola? Nimeni altul decât Caramello, bărbierul Ducelui și chiar iubitul Aninei!
Cei doi sunt certați însă. pentru că, din păcate, Caramello nu are destui bani să se însoare. Și pentru ca totul să devină și mai palpitant, pentru că toată lumea poartă măști, nimeni nu știe cine e cine în gondolă.
Iar lucrurile nu se opresc aici. La marele bal al carnavalului, lucrurile devin și mai amuzante: senatorul Delacqua apare cu… camerista Ciboletta (care se preface că e Barbara), apoi apare și adevărata Barbara, și Anina – și bietul Duce nu mai înțelege nimic! Are în față trei „doamne Delacqua” și nu știe care e cea adevărată!
Dar, cum se întâmplă în toate poveștile frumoase, totul se termină cu bine: Ciboletta reușește să-l ajute pe iubitul ei bucătar Pappacoda să primească o slujbă mai bună, Caramello și Anina se împacă, iar Ducele… ei bine, Ducele învață că nu e bine să te uiți după toate doamnele frumoase când mergi la carnaval! O poveste plină de qui-pro-quo-uri (adică încurcături amuzante), muzică minunată și multă, multă veselie!
Nu există spectacole disponibile pentru acest spectacol în viitor.
Uneori, pentru a ajuta un prieten drag, trebuie să ne asumăm riscuri. Anina ne arată acest lucru atunci când acceptă să intre într-un joc complicat pentru a-și ajuta prietena. Ea se urcă într-o gondolă, poartă o mască și se preface că este altcineva – totul pentru Barbara! Prietenia adevărată înseamnă să fim alături de cei dragi chiar și când situația devine dificilă.
Deși pare distractiv la început să porți o mască și să pretinzi că ești altcineva, o mică păcăleală poate duce la multe încurcături. Când Barbara și Anina încep jocul lor de-a v-ați ascunselea, nu își imaginează ce lanț de evenimente vor declanșa. Opereta lui Johann Strauss ne învață că e mai bine să fim sinceri de la început, chiar dacă uneori pare mai ușor să ascundem adevărul.
În povestea noastră, mai mulți oameni se supără unii pe ceilalți din cauza neînțelegerilor și a secretelor. Dar la final, când totul iese la iveală, ei învață să ierte și să treacă peste supărări. Caramello și Anina ne arată că dragostea și prietenia sunt mai importante decât orgoliul, și că iertarea poate vindeca orice supărare.
Carnavalul din Veneția ne arată cât este de minunat să fim diferiți. Avem personaje din toate clasele sociale, de la Duce până la pescăriță, și fiecare aduce ceva special în poveste. Sub măștile de carnaval, toți sunt egali și se pot bucura împreună de muzică și dans.
Johann Strauss ne demonstrează că muzica poate uni oameni din toate categoriile sociale și poate exprima sentimente pe care cuvintele nu le pot descrie. Când toată lumea dansează în Piața San Marco, diferențele dispar și rămâne doar bucuria pură a momentului.
Personajele din O noapte la Veneția trec prin tot felul de situații neașteptate: încurcături amuzante, identități ascunse și încercări neobișnuite de a-și atinge scopurile. Cheia este să nu luăm totul prea în serios și să găsim bucurie în micile întâmplări haioase ale vieții.
La final, fiecare personaj trebuie să-și asume responsabilitatea pentru acțiunile sale. Ducele învață că nu e frumos să flirtezi cu toate doamnele, Barbara înțelege că jocurile ei puteau răni pe alții, iar Anina și Caramello descoperă că sinceritatea e mai importantă decât orice șiretlic.
Fericirea adevărată vine atunci când suntem sinceri cu noi înșine și cu cei din jur, când ne asumăm responsabilitatea pentru faptele noastre și când învățăm să iertăm. Iar puțină muzică și dans pot face orice situație mai ușor de rezolvat!
Abia aşteptăm să mai creşti puţin, pentru a putea veni la spectacolul O noapte la Veneția, la Opera Comică pentru Copii. Până atunci, vrei să-i cunoşti povestea?
A fost odată un oraș minunat, care plutea pe apă. În fața fiecărei case era apă iar oamenii foloseau bărcuțe în loc de mașini. Toată ziua puteai zări bărcuțele, care se legănau ușor, ca niște frunze fermecate.
Într-o seară specială, toate luminile orașului s-au aprins. Era seara balului mascat, când toată lumea își ascundea fața sub o mască! Toate măștile erau colorate și frumoase, iar când ghiceai cine se ascunde sub mască, toată lumea se bucura și aplauda. Vrei să încerci și tu? Ducele cel vesel și-a pus o mască aurie și a început să danseze. Frumoasa Barbara și-a pus o mască argintie și s-a ascuns după un copac. Caramello, băiatul cu barca albastră, o căuta peste tot.
– Unde e Barbara? întreba el.
– Poate e în altă barcă!
– Poate e la bal!
– Poate dansează în piață!
Toți purtau măști strălucitoare și dansau. Se învârteau și râdeau, se ascundeau și se găseau. Rochiile făceau roată, pălăriile zburau în vânt, iar muzica plutea peste tot. Ducele dansa cu Barbara, Caramello dansa cu Anina, și toată lumea era fericită.
Când noaptea s-a sfârșit, măștile au căzut, și toți prietenii s-au recunoscut. Au râs și s-au îmbrățișat, iar bărcuțele i-au dus acasă, legănându-se ușor pe apele lucitoare.
În curând vei putea veni și tu să vezi spectacolul O noapte la Veneția de la opera Comică pentru Copii. Vrei să îi cunoști povestea?
Povestea Nopții Fermecate din Orașul de pe Apă
În minunatul oraș Veneția, unde străzile erau făcute din apă, iar oamenii călătoreau cu niște bărci lungi și elegante numite gondole, urmează să se organizeze un mare un mare carnaval – o petrecere unde toată lumea poartă măști și costume minunate.
Duce Urbino, un fel de rege mai mic, căruia îi plăcea grozav să danseze și să facă pozne, a hotărât să vină și el, iar vestea asta i-a făcut pe toți să-și facă griji. Mai ales pe senatorul Delacqua, care avea o soție tare frumoasă, pe nume Barbara.
– Ce ne facem? se întreba senatorul. Dacă ducele va dori să danseze cu toate doamnele frumoase și noi nu o să mai avem cu cine să dansăm?
Dar Barbara, care era tare glumeață, avea un plan! A chemat-o pe prietena ei, Anina, o pescăriță isteață:
– Anina, hai să facem o farsă! Tu te vei preface că ești eu, iar eu mă voi ascunde sub o altă mască!
Și așa a început cel mai amuzant joc de-a v-ați ascunselea din toate timpurile, dar însoțit mereu de muzică! Toată lumea purta măști colorate și strălucitoare și nimeni nu mai știa cine e cine. Caramello, bărbierul cel vesel al Ducelui, conducea o gondolă și credea că o plimbă pe Barbara, dar de fapt o plimba, fără să știe chiar pe Anina, prietena lui!
– Anina, hai să facem o farsă! Tu te vei preface că ești eu, iar eu mă voi ascunde sub o altă mască!
Și așa a început cel mai amuzant joc de-a v-ați ascunselea din toate timpurile, dar însoțit mereu de muzică! Toată lumea purta măști colorate și strălucitoare și nimeni nu mai știa cine e cine. Caramello, bărbierul cel vesel al Ducelui, conducea o gondolă și credea că o plimbă pe Barbara, dar de fapt o plimba, fără să știe chiar pe Anina, prietena lui!
În timpul balului mascat, lucrurile au devenit și mai amuzante. Apărea când o Barbara, când alta, până când bietul Duce a ajuns să vadă trei „Barbara” deodată! Ce încurcătură!
La sfârșitul nopții, când toate măștile au căzut, ce credeți că s-a întâmplat? Toată lumea a început să râdă! Inclusiv Ducele Urbino, care a spus că s-a distrat foarte bine și le-a făcut tuturor cadouri minunate.
Și de aceea, în orașul unde străzile sunt făcute din apă și bărcile dansează în lumina lunii, toată lumea iubește carnavalurile.
Anina, pescărița noastră cea vitează, face ceva extraordinar pentru prietena ei Barbara. Se îmbracă în haine strălucitoare, își pune o mască misterioasă și se urcă într-o gondolă legănătoare! De ce? Pentru că așa sunt prietenii adevărați – gata oricând să pornească într-o aventură pentru a se ajuta între ei.
Cum ar fi să intrați în cel mai grozav joc de-a v-ați ascunselea? Pe străzile și podurile Veneției, măști colorate aleargă și râd, toată lumea ghicește cine se ascunde sub ele, iar orașul întreg devine un teren de joacă uriaș. Pentru că atunci când toți se joacă împreună, distracția este de două ori mai mare!
Știți ce se întâmplă când începe muzica în Piața San Marco din Veneția? Picioarele încep să danseze singure, zâmbetele apar pe toate fețele, iar grijile se topesc ca înghețata în soare! Valsurile și melodiile vesele transformă orice supărare în bucurie, iar când toată lumea cântă împreună, orice zi devine mai frumoasă!
La final, când toate măștile cad, se întâmplă ceva extraordinar: toată lumea descoperă că ești mai fericit fiind exact cine ești! Barbara și Anina își arată adevăratele fețe zâmbitoare, și ghici ce? Toată lumea le iubește exact așa cum sunt! Pentru că, deși e distractiv să ne jucăm de-a deghizatul la carnaval, cea mai frumoasă mască este propriul nostru zâmbet!
În 1883, Johann Strauss-fiul compune O noapte la Veneția într-unul din cele mai tumultuoase momente ale vieții sale personale și artistice. A doua sa soție, Angelika (Lili), cu 25 de ani mai tânără, tocmai îl trădase cu Franz Steiner, directorul prestigiosului Theater an der Wien, instituția care găzduise majoritatea premierelor sale. Această experiență dureroasă își pune amprenta asupra libretului, care explorează teme precum infidelitatea, gelozia și mascarada socială cu o profunzime ce transcende convențiile genului operetei.
Familiaritatea lui Strauss cu complexitatea relațiilor din înalta societate vieneză se reflectă, de asemenea, în fiecare personaj și situație dramatică, transformând aparenta comedie într-o subtilă analiză a naturii umane.
Pentru prima dată în cariera sa, Strauss alege să-și prezinte o premieră în afara Vienei, astfel că, Berlinul, cu tradiția sa muzicală diferită și publicul său mai puțin familiar cu stilul vienez, va oferi premiera operetei. Deși critica germană s-a arătat rezervată față de libretul semnat de F. Zell și Richard Genée, considerându-l pe alocuri neconvingător, muzica lui Strauss a cucerit imediat auditoriul.
După o serie de modificări operate împreună cu libretiștii, opereta ajunge și la Theater an der Wien, unde cele 43 de reprezentații consecutive demonstrează că „regele valsului” și-a depășit drama personală, transformând-o în triumf artistic.
Sub pretextul carnavalului venețian, Strauss creează de fapt o frescă socială complexă a Vienei imperiale de sfârșit de secol. Ducele afemeiat, senatorii corupți, servitorii șireți și doamnele intrigante sunt, de fapt, portrete ale aristocrației vieneze, transplantate în decorul meridional al lagunei. Strauss folosește convenția măștilor și a carnavalului venețian pentru a explora teme universale precum aparența versus esență, puterea versus vulnerabilitate, și căutarea autenticității într-o lume a aparențelor.
Alegerea Veneției ca loc al acțiunii nu este întâmplătoare – orașul lagunelor reprezenta pentru publicul vienez un simbol al rafinamentului, decadenței și misterului.
Un incident fascinant a precedat premiera operetei O noapte la Veneția. Libretiștii Friedrich Zell și Richard Genée, cunoscuți pentru adaptările lor după surse franceze, s-au trezit în mijlocul unui scandal de plagiat în august 1883. Un fost angajat al Theater an der Wien, dornic de răzbunare, a dezvăluit presei că textul operetei împrumuta elemente din libretul operei Château Trompette de Jules Cormon și Michel Carré, prezentată la Opera Comică din Paris în 1860.
Situația a fost rezolvată prin adăugarea mențiunii „adaptare liberă după o sursă franceză” la creditele operetei, dar nu înainte ca libretiștii să treacă prin momente destul de neplăcute. Ironia situației nu a scăpat presei vieneze, un ziar umoristic al vremii imortalizând întreaga poveste într-o caricatură savuroasă.
Partitura operetei reprezintă o sinteză remarcabilă între tradiția valsului vienez și elemente muzicale italiene. Orchestrația strălucitoare și colorată, specifică lui Strauss, combină echilibrat momentele de virtuozitate cu pasajele de profundă sensibilitate lirică.
Valsurile și ansamblurile operetei au devenit în timp piese de concert independente, dovedind universalitatea și puterea de seducție a muzicii lui Strauss. La 140 de ani de la premieră, O noapte la Veneția rămâne un reper al genului, demonstrând capacitatea operetei de a îmbina divertismentul cu observația socială și profunzimea psihologică.
- Muzica – Johann Strauss
- Libret – F. Zell și Richard Genée
Despre ce este vorba în O noapte la Veneția?
Într-o strălucitoare noapte de carnaval, o poveste fascinantă prinde viață la Veneția! În opereta O Noapte la Veneția, un Duce poznaș ajunge în orașul lagunelor, iar toată lumea intră în panică – mai ales soții frumoaselor doamne venețiene! Barbara, soția unui senator important, pune la cale un plan ingenios împreună cu prietena ei, pescărița Anina. Pregătește-te pentru o călătorie cu gondola prin canale misterioase, purtând măști strălucitoare care te pot transforma în oricine dorești!
Sau că poți dansa la un bal mascat unde nimeni nu știe cine ești cu adevărat! În această poveste fermecătoare, vei întâlni personaje minunate: un bărbier ștrengar, pe nume Caramello, o bucătăreasă simpatică, Ciboletta, care visează să devină artistă, și mulți alți eroi amuzanți. Te vei distra urmărind încurcăturile create și momentul în care cele trei „doamne Delacqua” apar la același bal, vei fredona melodiile antrenante ale regelui valsului, Johann Strauss, și vei descoperi că sub măștile strălucitoare se ascund cele mai neașteptate secrete! O noapte la Veneția este, de fapt, o poveste despre iubire, prietenie și bucuria de a trăi, în care muzica transformă orașul plutitor într-un tărâm fascinant, unde totul este posibil.
O aventură plină de culoare, în care măștile cad la final pentru a dezvălui că dragostea adevărată și prietenia sinceră sunt cele mai prețioase comori din lume!
Cine a scris muzica spectacolului?
Nimeni altul decât Johann Strauss, supranumit „Regele Valsului”? Chiar cel care a făcut toată Europa să danseze cu celebrul său vals Dunărea albastră! În 1883, când a compus această operetă spumoasă, Strauss era deja cel mai iubit compozitor din Viena, iar balurile unde era invitată orchestra sa erau evenimente la care toată lumea visa să ajungă. Și cum altfel să scrii o poveste despre un carnaval venețian dacă nu cu valsuri care te fac să te scoli de pe scaun, polci care îți fură pașii și melodii de neuitat? Strauss a turnat în această operetă toată strălucirea balurilor vieneze și tot farmecul nopților venețiene, creând o muzică atât de frumoasă, veselă și antrenantă încât, după mai bine de 140 de ani, încă ne face să zâmbim și să ne legănăm în ritmul ei.
Cine a scris textul spectacolului?
O Noapte la Veneția este rodul colaborării dintre doi autori talentați, cei care au creat povestea plină de farse și încurcături de care ne bucurăm astăzi. Friedrich Zell (care în realitate se numea Camillo Walzel) și Richard Genée au scris împreună libretul, adică textul operetei. Ei au ales ca loc al acțiunii frumoasa Veneție și au inventat toate personajele amuzante – de la Ducele cel poznaș până la pescărița Anina.
Zell și Genée, care au colaborat, de asemenea, deseori, cu Johann Strauss, știau exact cum să scrie o poveste care să se potrivească perfect cu muzica lui veselă și plină de viață.
De fapt, Richard Genée nu era doar scriitor, ci și compozitor și dirijor, așa că înțelegea foarte bine cum să facă textul să „cânte” perfect împreună cu muzica.
Care sunt principalele personaje?
Ducele de Urbino – un aristocrat șarmant și poznaș, mereu în căutare de aventuri romantice. Pur și simplu, nu se poate abține să nu curteze toate doamnele frumoase din Veneția.
Barbara – soția șireată și frumoasă a senatorului Delacqua. Este o tânără isteață, care pune la cale un plan ingenios pentru a scăpa de atenția Ducelui.
Anina – o pescăriță veselă și curajoasă, prietena cea mai bună a Barbarei. Deși este îndrăgostită de Caramello, acceptă să participe la planul Barbarei și să poarte o mască la carnaval.
Caramello – bărbierul și confidentul Ducelui. Este îndrăgostit de Anina, dar nu are suficienți bani să se însoare cu ea. Isteț și amuzant, se trezește în mijlocul tuturor încurcăturilor.
Ciboletta – o cameristă spirituală, care visează să devină artistă. Are replica pregătită pentru orice situație și e steîndrăgostită de bucătarul Pappacoda.
Pappacoda – bucătarul italian al senatorului Delacqua. Vesel, gălăgios și îndrăgostit lulea de Ciboletta, se implică în toate intrigile din dorința de a-și îmbunătăți situația.
Senatorul Delacqua – soțul Barbarei, un nobil venețian, care intră în panică la gândul că Ducele ar putea să-i curteze soția. Inventează tot felul de planuri pentru a evita această situație.
De unde pot cumpăra bilete?
Biletele pentru „Flautul fermecat” pot fi achiziționate de la casa de bilete a Operei Comice pentru Copii sau de pe platforma bilete.ro, de aici.
Este recomandat să cumpărați biletele din timp, deoarece locurile se epuizează rapid.
Pentru ce vârstă e recomandat spectacolul?
Opereta O noapte la Veneția este recomandată pentru copiii cu vârsta de peste 7 ani, dar poate fi savurat la fel de bine și de adolescenți și adulți.
Cum ajung la Opera Comică pentru Copii?
Opera Comică pentru Copii se află în București, pe Calea Giulești nr. 16. Iată câteva moduri prin care poți ajunge aici:
– Cu STB: autobuzele 162, 163, 178, N 110, N 10, tramvaiele 11, 44 sau 41. Punct de reper: Podul Grant (sus sau jos) şi, de acolo, Opera Comică pentru Copii se află la o distanţă de câţiva paşi.
– Cu metroul: poţi merge pe linia M1 până la staţia „Crângaşi” (plus o staţie cu tramvaiul 41) sau cu M4 până la staţia „Gara de nord” şi de acolo încă două staţii cu autobuzul sau tramvaiul.
– Cu mașina: în acest caz, asigură-te că îți planifici timpul pentru a găsi un loc de parcare în apropiere. Locurile de parcare pot fi o problemă, mai ales în timpul spectacolelor.
– Cu bicicleta: pentru cei care preferă să pedaleze, există locuri de parcare pentru biciclete în apropierea Operei. Așa că pune-ți casca, adu-ți bicicleta și bucură-te de o plimbare până la spectacol!
Asigură-te că ajungi cu cel puțin 15-20 de minute înainte de începerea spectacolului pentru a avea timp să te acomodezi și să te pregătești pentru a savura experienţa operei Răpirea din serai!
