Întotdeauna i-am invidiat pe dansatori pentru că pot să vorbească atât de bine prin mișcările trupului. E o performanță solitară, care ține de talent, multe ore de muncă și capacitatea de sincronizare cu ceilalți parteneri de pe scenă. Dar mai există tangoul, un gen de dans dintr-o categorie aparte. Una primitivă, de conversație nemijlocită între trupuri, de pasiune transmisă electric, prin pori, unde rigurozitatea mișcărilor nu înseamnă nimic fără atitudine și fără conectarea totală la partener și muzică.
Am asistat cu imensă plăcere la o astfel de conversație într-un spectacol de zile mari, la Opera Comică pentru Copii. Underground Tango e un spectacol cu un aranjament muzical aparte, care adaugă încă trei instrumente celor patru specifice tangoului argentinian. Glasul tânguitor al viorii lui Gaby Stănescu, susținut de alte trei viori, se împletește cu vocea gravă a violoncelului și ritmurile sacadate ale contrabasului, în vreme ce pianul urzește țesătura acestei muzici calde și pline de afect.
Cei șapte artiști ai Operei Comice fac o introducere în atmosfera cafenelelor sud-americane cu câteva partituri ale lui Astor Piazzola, urmate de acordurile unor melodii celebre, precum Underground Tango, a lui Goran Bregovici, urmate de Tango Jalousie, Por una Cabeza sau Serenadă. Un background extrem de senzorial pe care cuplurile de dansatori își dau frâu liber dialogului pasional, eliberând într-o tensiune controlată nervozitatea mișcărilor.
Cu spatele cambrat, umerii trași pe spate și bărbia sus, dansatorii dialoghează prin mișcări fluide, rotiri și pași în tandem. Vârful piciorului ei mângâie ușor glezna lui, apoi picioarele se încolăcesc și își vorbesc. Apoi pasiunea crește gradat, prin rotiri și cambrări pe spate, atingând paroxismul prin plutirile spectaculoase în aer. De remarcat aici că Underground Tango e un dans al profesioniștilor, coregrafa Sabina Chirilă având curajul să propună mișcări aproape acrobatice, puțin accesibile dansatorilor de rând. În ciuda figurilor grele, dansatorii reușesc să-și mențină pe tot parcursul spectacolului acea atitudine, acel aer indescriptibil al cuplurilor de tango. Costumele dansatoarelor sunt superbe și le pun extrem de bine în valoare trupurile care ascund un clocot abia reținut.
Spectacolul e pus în scenă în sala UnderGrant, de la demisol, care crează o minunată atmosfera intimă, ajutată și de ecranul imens din fundal pe care sunt proiectate imagini ce imită rotocoale de fum. Muzica, dansul și scena reușesc să creeze acea stare specială apropiată de transă, care te ține absorbit până la final și din care cobori ca dintr-un vis. Finalul vine, ca de obicei, prea repede, însă Underground Tango este o prăjitură delicioasă al cărei gust îți rămâne mult timp în memorie și după ce ai plecat acasă.
Livia Cimpoeru
