Este 9 dimineața, azi nu este școală, nici grădiniță și nici mami sau tati nu merg la serviciu. Este o dimineață perfectă cu lapte cald și desene animate care anunță o zi plină de bucurie. Începem încet să ne pregătim pentru spectacol, ne îmbrăcăm frumos și punem o mulțime de întrebări pe drum spre teatru.

La ora 10, alături alte zeci de mici spectatori, urcăm scările spre Salonul Mozart al Operei Comice pentru Copii, care păstrează prin amenajare, aerul vremurilor marelui compozitor și î care ne așteaptă o mulțime de surprize. Dar niciuna nu este mai mare decât ceea ce se întâmplă pe scenă, unde sunt interpreții, decorurile, costumele și muzica. După multe chicoteli și aplauze, după ce am bucurat artiștii cu prezența noastră, suntem pregătiți pentru câteva aventuri. Suntem plini de energie și parcă am face și noi niște giumbușlucuri.

Vis-a-vis ne așteaptă cu muzică clasică, cu pereți colorați și multe surprize, Games Room. Spațiul în care întreaga familie își poate petrece câteva ore de sâmbătă distrându-se și învățând lucruri noi. Aici ne așteaptă cu chef de joacă o echipă de voluntari pusă pe șotii. Putem alege dintr-o varietate de jocuri, pe cele mai haioase, mai interesante sau pe cele mai colorate. Mesele sunt pline de figurine, puzzle-uri și cutii în care se ascund provocări din cele mai haioase. Un mod creativ de a ne petrece sâmbăta împreună. Când vrei să vii și tu?

Sabina Chirilă

9 noiembrie 2017

Pe lângă beneficiile necontestate pe care joaca le aduce în dezvoltarea personală a celor mici – creșterea atenției, antrenarea creativității, socializarea, învățarea lucrului în echipă, respectarea regulilor, fair play-ul și mai ales creșterea încrederii în capacitățile proprii – jocurile reprezintă un mod plăcut și interesant de petrecere a timpului liber. Detașarea de problemele vieții cotidiene, de sarcini cu termene limită sau chiar de rutina zilnică este necesară chiar și pentru copii. Joaca reprezintă o modalitate de relaxare care îi amuză pe pitici și aduce întreaga familie împreună.

Când pătrund în lumea celor mici prin joacă, părinții pot afla multe despre nevoile lor nesatisfăcute, despre temerile lor sau despre modul în care aceștia percep mediul, oamenii și experiențele prin care trec. Copilul va resimți în aceste momente afecțiunea și va răspunde la rândul său cu dragoste, respect și cooperare. Jocul este un instrument necesar în evoluția copilului și poate contribui la relații satisfăcătoare și la o atmosferă armonioasă pentru întreaga familie.

Opera Comică pentru Copii deține locul perfect în care întreaga familie se poate distra și învăța lucruri noi. Games Room este deschisă în fiecare sâmbătă între orele 11 si 16 și pune la dispoziția doritorilor jocuri dintre cele mai diverse. Poftiți la joacă!

Sabina Chirilă

7 noiembrie 2017  

Dacă ai aplicația OCC, cu siguranță știi că avem PREMIERĂ în weekend! Ne revedem la ”O Noapte la Veneția”, opereta lui Strauss, în regia maestrului Cristian Mihăilescu.

Sâmbătă, Opera Comică pentru Copii a „jucatˮ din nou în deplasare. De această dată, a mers la Buftea unde a prezentat spectacolul „Petrică și Lupulˮ, un basm simfonic semnat de Serghei Prokofiev. Nu e prima dată când Opera Comică este prezentă la Buftea, însă de fiecare dată și piticii și părinții se bucură cu sinceritate de spectacolele găzduite de Centrul Cultural Buftea.

Puștii și-au ocupat locurile, luminile s-au stins, iar în scenă a intrat domnul Poveste, Mihai Marinescu, care, fâșneț și carismatic, a reușit să ne atragă pe toți pe tărâmul fermecat al poveștii. Rând pe rând, povestitorul a invitat cele șapte personaje simpatice din povestea „Petrică și Lupul“. Vrăbiuța cea elegantă la flaut în interpretarea Luizei Cîrlan, rățoiul cel posnaș adus în scenă de Lucia Petroianu care le-a prezentat copiilor oboiul, motanul jucăuș Cristian Petrișor la clarinet, Alexandru Rogalski care a îmbrăcat hainele vânătorului s-a ocupat de percuție, iar fagotul i-a aparținut bunicului interpretat de Zoltan Karpatti. Cele două personaje centrale, Petrică și Lupul, i-au aparținut lui Cristian Balaș la vioară și Andrei Pavel la corn.

„Petrică și Lupul“ prezentat în sala cochetă a Centrului Cultural de la Buftea a reușit să ne aducă împreună, să ne bucurăm și cei mari și cei mici de o minunată poveste simfonică. Ansamblul „Liric“ a reușit prin muzică să dea viață unei povești vechi de peste 80 de ani. Compusă în 1936, la cererea Teatrului Central pentru Copii din Moscova, povestea lui Serghei Serghievici Prokofiev vorbește despre prietenie, natură, curaj, dar și despre bunătate și încredere.

Un element inedit care a izbutit să facă și mai atrăgătoare povestea a fost desenul în nisip realizat de Mariana Pachis, scenograf, regizor și artist. Pe toată durata spectacolului, Mariana Pachis a redat cu măiestrie povestea care se năștea din sunete. Pe un ecran amplasat pe scenă puteam vedea în imagini create din nisip povestea talentatului povestitor rus.

Spectacolul „Petrică și Lupul“ este o combinație încântătoare de muzică și poveste, de bucurie și magie oferite puștilor, dar și oamenilor mari.

Sâmbătă, 4 și duminică, 5 noiembrie, de la ora 10.00, părinții, copiii și chiar bunicii s-au antrenat pentru dans în Salonul Mozart al Operei Comice pentru Copii la spectacolul-lecție numit „Salonul de Balet”. Gazdă și maestru de balet le-a fost prim-balerina și coregrafa Corina Dumitrescu, care le-a dezvăluit câteva dintre secretele dansului academic, ajutată de balerinii teatrului. Spectacolul „Salonul de Balet” face parte din programul „Concerte lecție”, lansat în stagiunea 2015-2016 pentru a-i ajuta pe copii să înțeleagă mai bine marea artă. În cadrul Salonului, ei află detalii din istoria baletului, le sunt prezentate mișcări esențiale și elemente de pantomimă pe care sunt îndemnați să le reproducă și asistă la fragmente din coregrafii celebre. Din spectacol nu lipsesc desigur caracterul interactiv și umorul. Un personaj îmbrăcat într-un costum de la începutul secolului al XVII-lea, atunci când a apărut baletul ca gen de dans, este provocat să execute mișcări din baletul contemporan, dar, fiind îmbrăcat necorespunzător (cum erau echipați atunci dansatorii) nu reușește să le facă. Prin urmare, aflăm din acest spectacol și o mică istorie a costumului de balet și transformările pe care le-a suferit acesta de-a lungul timpului, vedem pe viu ce înseamnă a încălța poantele și, cum spuneam mai devreme, ne delectăm cu momente artistice din spectacole celebre.

Copiii fac cunoștință cu dansul menuet, unul dintre primele dansuri de curte, cu fragmente din baletele „Giselle” de Adolphe Charles Adam, „Lacul lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski și „Don Quijote” de Ludwig Minkus. Interpretarea, semnificația pozițiilor și stilul folosite în aceste bijuterii ale artei dansului sunt explicate pe îndelete, pe înțelesul tuturor celor din sală, necunoscători sau chiar cunoscători. Pentru că și aceștia din urmă sunt stimulați astfel să acorde o mai mare atenție anumitor aspecte atunci când urmăresc un spectacol de balet.

Publicul Operei Comice pentru Copii, alcătuit în special din spectatori tineri și foarte tineri este, prin spectacole precum „Salonul de Balet”, impulsionat să intre pe tărâmul marii culturi europene și nu numai, ale cărei valori sunt în vremurile noastre din ce în ce mai mult uitate. Precum păstrătorii unei flăcări care trebuie să ardă veșnic, artiștii Operei Comice pentru Copii transmit mai departe noilor generații bagajul cultural al secolelor și importanța prețuirii acestuia.

Iulia Toea-Mureșan

5 noiembrie 2017

Poate vă întrebați ce-ar putea căuta pe o scenă surorile vitrege din ”Cenușăreasa” alături de Giselle, de lebăda albă din ”Lacul Lebedelor” și de Don Quijote și Sancho Panza. Ei bine, suntem la Opera Comică pentru Copii, unde totul este posibil! O să dau explicații imediat, însă aș vrea să încep cu o mărturisire. Recunosc că mă încearcă o mare invidie față de fetițele din ziua de azi. Când eram mică și nutream visuri de balerină mi-aș fi dat toate jucăriile (bine, fie, și bicicleta Pegas) ca să pot asista la o lecție ca ”Salonul de Balet”, această superbă incursiune în istoria dansului, grației și eleganței, pe care mi-a oferit-o în weekend Opera Comică pentru Copii. Cireașa de pe tort a fost că am avut parte de o ”doamnă învățătoare” de mare calibru: Corina Dumitrescu, prim balerina Operei Naționale din București și în același timp coregrafa unor spectacole de balet foarte apreciate la OCC: ”Cenușăreasa”, ”Fetița cu Chibrituri” și ”Jack și  Vrejul de Fasole”.

Cum să vorbești cu brațele

Știați că baletul s-a născut în timpul Renașterii italiene și a înflorit ulterior la curțile Franței și Rusiei, unde dansatorii erau nobili? Dar că la începuturile sale, dansurile durau după-amieze lungi și erau întrerupte de bancheturi? Oare când a început baletul să se transforme într-un dans al profesioniștilor? Pe vremea Regelui Soare, ne lămurește Corina Dumitrescu, ușor emoționată în noua postură de prezentatoare, în locul celei de dansatoare pe scenă. Sala Mozart e plină ochi. Zeci de fetițe și mămici sorb fiecare cuvințel al Corinei și lucrurile grozave încă abia urmează să apară. Într-un expose foarte bine dozat și crescut, Corina ne poartă prin istoria baletului, ne prezintă imagini cu dansatorii de la 1600 și poveștile lor fascinante, apoi ne arată cum a evoluat baletul către reguli și poziții moderne odată cu deschiderea primei Academii de Dans. Cu ajutorul unei fetițe din public, Corina ne inițiază în ceea ce se s-ar numi ”pozițiile” clasice ale picioarelor în balet.

Urmează cele 6 poziții ale brațelor, pe care de această dată spectactorii sunt rugați să le exerseze. Suntem cuminți și ne susținem brațele în aer cât mai grațios cu putință. Dar lecția de dans nu se termină aici. Învățătoarea noastră ne oferă un ”mic dicționar” al gesturilor pe care le fac dansatorii pe scenă. Aflăm că ”Tu ești frumoasă și eu pe tine te iubesc” e o frază care se ”rostește” superb doar folosind brațele și mâinile. Acestea descriu un cerc grațios în jurul chipului, se ghemuie ușor în dreptul inimii și apoi zboară grațios către destinatar. În fața mea, o mămică și cu fiica ei își fac reciproc această frumoasă declarație, apoi se îmbrățișează zâmbind.

Trecem prin detalii ale transformării vestimentare prin care a trecut baletul. De la crinolinele incredibil de grele și incomode la fustele în straturi multiple, apoi la clasicul tutu. De la pantofii rigizi, care nu permiteau prea multă mobilitate, la pantofii cu talpă moale și mai apoi la clasicele poante care dau senzația de imponderabilitate. Talentata balerină Sofia Sitaru e invitată pe scenă să ne arate secretele poantelor și aflăm cu surprindere, spre exemplu, că pantoful se fixează de picior cu nu mai puțin de 3 metri de bentiță.

Suntem scandalizați să aflăm că, până în anul 1681, femeile lipseau complet din peisaj, iar rolurile feminine erau interpretate de bărbați în travesti. Ca ilustrație, pe scenă își fac apariția mama și surorile vitrege ale ”Cenușăresei”, care dansează una dintre scenele balului de la palat. Nu trece mult până ce copiii își dau seama că sub peruca stacojie a mamei vitrege se ascunde un dansator bine clădit (Mihai Pricope), iar sub rochita roz a surorii împiedicate – un alt dansator, foarte simpatic altminteri (Levi Szasz). Urmează un alt moment superb, în care balerina Elena Chiriță interpretează un pasaj din ”Lacul Lebedelor”. E un balet lung, foarte tehnic și foarte dificil, în special pentru brațe, pentru că trebuie să menții impresia că ai aripi, ne explică Elena. Spectatorii ridică brațele ca să imite aripile, iar sala se transformă brusc într-un lac plin de lebede.

Momentele artistice continuă cu un pasaj din Giselle, un balet extrem de cunoscut și jucat pe scenele lumii. Corina ne traduce pas cu pas gesturile celor 3 personaje, ajutându-ne să descifrăm fiecare mișcare importantă. Apoi își face apariția pe scenă însuși Don Quijote, cu celebra lui halebardă, însoțit de rotofeiul Sancho Panza, care descriu prin dans lupta lor cu cârciumarul Lorenzo și filfizonul Camacho pentru mâna frumoasei Quiteria, interpretată de Sofia Sitaru. La final, toate personajele urcă pe scenă și ne oferă un încântător dans de ansamblu, răsplătit cu multe aplauze.

Salonul de Balet este unul dintre cele mai grozave spectacole-lecție pe care le-am văzut la Opera Comică pentru Copii. Are tot ce îi trebuie: informații interesante, exemplificări, interacțiune vie cu publicul, momente artistice pline de energie și o profesoară de nota 10, care ne-a făcut să plecăm acasă cu capul plin de lucruri noi și minunate. Plus o poftă nebună de a relua lecțiile de balet. Livia Cimpoeru 05 noiembrie 2017        

Coregrafa Jaqueline Bratu și elevii săi de la Școala de Balet „Jaqueline” au revenit sâmbătă 4 și duminică 5 noiembrie pe scena Operei Comice pentru Copii, de data aceasta cu o poveste din Rusia, spectacolul de balet „Frumoasa Vasilisa”. „Toată această poveste de iubire am gândit-o sub forma unui spectacol de dans, de grație, de emoție, de frumusețe, completat feeric de muzica clasică”, spune creatoarea. Pe scurt, Prințul Bogdan, care trebuie neapărat să se însoare, ia în căsătorie pe Prințesa Vasilisa, blestemată de către un căpcăun să se transforme în broscuță. Neștiind de blestem, el aruncă în foc pielea ei de broască, așa că Vasilisa este răpită. Prințul reușește desigur să o salveze de pe tărâmul căpcăunilor.

Și în spectacolul „Frumoasa Vasilisa”, ca și în „Prințul crab”, elevii Școlii de Balet „Jaqueline” reușesc să surprindă ochii celui mai critic spectator. La un spectacol de balet interpretat de copii nu ne-am aștepta la o coregrafie atât de complexă, dar în „Frumoasa Vasilisa” avem ocazia să vedem mici vedete ale dansului, care execută fiecare mișcare cu energia și exactitatea unui dansator profesionist! Sunt de amintit câteva fetițe care cu siguranță vor ajunge departe: Daria Kimm (Broscuța), extrem de mlădioasă și corectă în poziții, Antonia Pencu (Vasilisa) – elegantă și bună interpretă, cei trei arlechini (Sara Cozariu, Maya Dăeanu, Raluca Popescu) – simpatici și plini de viață. Ceilalți interpreți, alături de Alexandru Ducan (Prințul Bogdan, singurul balerin profesionist din spectacol), membru al Companiei de Balet a Operei Comice pentru Copii, au reușit să ofere spectatorilor, în decorul și costumele fermecătoare ale Mălinei Ionescu bucurie, energie și încântare.

Trebuie remarcat că felul în care Jaqueline Bratu lucrează cu elevii săi depășește calitativ performanțele altor școli de balet. Majoritatea acestora nu se încumetă să creeze un spectacol mare de balet, în două sau mai multe acte, ci preferă să prezinte evenimente cu numere, fragmente diverse, de regulă cele mai reușite din repertoriul copiilor. „Frumoasa Vasilisa” reprezintă, de aceea, o provocare pentru micii interpreți, care trebuie să se concentreze pe un anumit rol, indiferent de dificultatea acestuia și să se obișnuiască în acest fel cu sarcina de a gândi nu numai dansul, mișcările, ci și personajul. Opera Comică pentru Copii dovedește prin spectacolele sale, în care nu de puține ori sunt implicați interpreți de vârstă fragedă, că reprezintă nu numai o pepinieră pentru viitorii artiști, ci și îi pregătește intens pentru performanțe de excepție.

Iulia Toea-Mureșan

6 noiemnbrie 2017

Luna aceasta, Opera Comică pentru Copii ne invită aproape zilnic la Sala UnderGrant a teatrului din Calea Giulești nr. 16 să urmărim pățaniile Cocoșului din „Punguța cu doi bani”, celebra poveste a lui Ion Creangă. Spectacolul regizoarei Gabriela Dumitru este vesel, viu, frumos desenat de către scenografa Ioana Colceag și solicită interactivitate din partea publicului. La reprezentația de joi dimineață, de la ora 10, sala a fost ticsită de micuți, care au participat activ la eveniment. Spectacolul se adresează copiilor cu vârste începând de la 3 ani, așa că vă puteți imagina ce a ieșit. Mulți dintre ei cunoșteau peripețiile din „Punguța cu doi bani” și nu s-au ferit să-l completeze pe Cocoșul – povestitor, i-au indicat locul unde se află punguța, cum să scape din încercările la care-l supune Boierul și s-au distrat pe cinste la numeroasele gaguri prezente în spectacol. Astfel, în această versiune scenică a poveștii apar un vizitiu, care mai tot timpul o pățește din cauza Boierului, care-l nimerește în cap când deschide o fereastră, un cal nărăvaș care trage de trăsura acestuia, o bucătăreasă care încearcă să prindă pasărea, pe care o aleargă cu o lingură uriașă. La „Punguța cu doi bani” Cocoșul cântă și dansează pe muzica lui Andrei Petre Tatu, piese inspirate de ritmuri din muzica ușoară, cu versuri simple care-i fac pe copii să înțeleagă mai bine povestea. Vizual, încercările prin care trece Cocoșul năzdrăvan sunt completate de jocuri de umbre, ceea ce simplifică subiectul și îl fac mai interesant. Decorul este simplu, cu câteva elemente care sugerează locul acțiunii, create parcă de către un copil: un gard, silueta unor case și a unor uși, câțiva pomi pe lateral, iar costumele sunt inspirate de mediul rural românesc de pe vremuri.

Dincolo de umorul spectacolului „Punguța cu doi bani”, cel mai important este mesajul pe care acesta îl transmite copiilor de toate vârstele. La final, Cocoșul întreabă publicul de ce cred spectatorii că s-a luptat și a înfruntat atâtea primejdii doar pentru a obține o simplă punguță cu doi bani, furată de Boier. Această întrebare rămâne deschisă chiar și după lectura poveștii lui Creangă. În spectacolul de la Opera Comică pentru Copii Cocoșul răspunde: punguța era a lui, el o găsise, Boierul i-a luat-o pe nedrept. Iată cum, într-o lume în care valori precum cinstea, simțul dreptății și curajul se pierd, copiii pot totuși să le regăsească personalizate într-un… Cocoș, în spectacolul „Punguța cu doi bani” de la Opera Comică pentru Copii.

Iulia Toea

Punguța cu doi bani

gen: teatru, adaptare după povestea lui Ion Creangă

vârsta recomandată: +3

sala: Sala UnderGrant

regia: Gabriela Dumitru

scenografia: Ioana Colceag

ilustrația muzicală: Andrei Petre Tatu

lighting design: Sorin Vintilă

Socializarea cu alți copii pare o interacțiune firească, deci ușoară. Din păcate însă, nu toți copiii au dezvoltate aptitudini sociale și chiar și cei care le au, nu procedează întotdeauna corect. Deși tindem să ne gândim la emoții doar din punct de vedere negativ, acestea sunt defapt un rezultat mai degrabă al descoperirii sentimentelor pozitive. Emoțiile se dezvoltă iar copilul le întelege prin socializare.

Pe lângă familie, care este cel mai important factor în dezvoltarea copilului, grupurile de prieteni și interacțiunile cu alți copii, îl ajută pe cel mic să se descopere pe sine, pentru ca mai apoi să înțeleagă cum să se comporte în funcție de situații. Dezvoltarea personalității unui copil depinde foarte mult de interacțiunile sociale la care ia parte. O modalitate accesibilă și preferată de copii pentru a se dezvolta din punct de vedere personal este chiar joaca. Cel mic este angrenat într-o socializare plăcută, este nevoit să aparțină unui grup în care se regăsește mai mult sau mai puțin. Astfel, micuțul învață să creeze legături cu coechipierii chiar dacă aceștia nu reprezintă neapărat potențiali prieteni.

Jocurile prezente la Opera Comica pentru Copii, în fiecare sâmbătă, le oferă copiilor și nu numai, oportunitatea de a socializa, de a se dezvolta personal și mai ales de a-și dezvolta aptitudini care le vor fi folositoare atât în activitatea școlară cât și în viața de zi cu zi. Distracția începe la ora 11, vă așteptăm la joacă!

Sabina Chirilă

2 noiembrie 2017