Știu că ai vrea să-i spui multe. Și mai știu că temerile tale, legate de generația care crește lângă noi, te sperie și te contrariază puțin. Știu că ai dorințe și vise pentru el, construite înainte de-a se naște. Vrei să-i transmiți să fie curajos, să aibă încredere-n forțele lui, să erupă de creativitate și inițiative, să fie bun și generos. Dar știi că e prea mic, să înțeleagă toate astea! Te iei cu grijile, cu viața și uiți să-i spui, în fiecare zi, cât de mult îl iubești, cât te-a schimbat, cum te-a învățat el să te joci din nou, să fii liber, să te bucuri de lucruri simple, să aduci povești cu tâlc în lumea ta matură. Ești acum un adevărat spectacol pentru el și pentru tine! Și asta te amuză, te motivează, dar te și provoacă să ții ritmul.

Tu, mamă, tată sau bunic, ești permanent conectat la lumea lui curată, neatinsă de frici, dezamăgiri, renunțări și stres. Nu te ascultă, dar te imită, iar curiozitatea lui e cea mai autentică școală pentru tine.

Hai să-ți dezvălui un secret! De când s-a născut cel mic, eu i-am făcut o adresă de e-mail, unde îi trimit, din când în când, gânduri și speranțe. Parola o să i-o dau la majorat, așa mi-am propus. Voiam la 14 ani, dar a venit OCC cu o altă super idee! Să-i scriu ceva, să închid într-un plic pe care să-l las în Operă, într-un seif parfumat cu mărturisiri ascunse, pe care doar el le va citi. Când va împlini 14 ani, inimoșii de aici, îmi vor reaminti că am lăsat pentru puiul de acum câțiva ani, o hârtie cu vise care trebuie să ajungă la adolescentul de azi. Sipetul se va deschide, într-un cadru festiv, iar el va primi povestea mea. Firește, însoțită de un cadou care va marca momentul!

Fă și tu ca mine! SCRIE-I PENTRU DESCHIS MAI TÂRZIU!

Eu am împăturit deja epistola, e în plic și o predau cu emoție. Când va împlini 14 ani, în locul emoțiilor mele de acum, sper să fie ale lui. Provocarea asta pare o joacă sensibilă acum, pentru noi, dar știu că, atunci când va citi, la 14 ani, va fi copleșit și FERICIT, oricât de multe și complicate stări ar implica noțiunea asta!

Lasă-l să te redescopere la altă vârstă, să înțeleagă că lumea pe care i-o pui la picioare e bună și de încredere, că tu vei fi acolo mereu, să-i arăți drumul! Că la tine sunt rădăcinile, iar el are aripile! Toate… într-o SCRISOARE CĂTRE COPILUL TĂU care va ridica o cortină!

Opera Comică te ajută azi să-i arăți mâine toate astea! Vei fi surprins să constați cât de ușor ai ajuns să poți spune: Îmi pare rău! Te iert! Te ascult!

Lumea îți aparține! Sunt mândră de tine! Te iubesc!

Dana Macsim

Din 3 mai, Primăria Capitalei, prin Opera Comică pentru Copii, îi invită pe cei mici să urmărească aventura celebrului cavaler rătăcitor ,,Don Quijote”, într-un frumos spectacol de balet în regia lui Cătălin Caracaș și scenografia Adrianei Urmuzescu. Biletele pentru cele cinci reprezentații programate la începutul lunii mai pe scena Sălii Mari a Operei Comice pentru Copii pot fi achiziționate de pe bilete.ro.

Spectacolul de balet ,,Don Quijote”, pe muzica lui Ludwig Minkus, inspirat din romanul lui Miguel de Cervantes, prezintă povestea lui Don Quijote care, ajuns în Barcelona, călare și însoțit de scutierul său credincios, Sancho Panza, asistă fără voia lui la o scenă de familie care se petrece între cârciumarul Lorenzo, gazda celor doi drumeți, și fiica acestuia, Quiteria. Lorenzo dorește să-și mărite fata cu bogătașul Camacho, însă aceasta este îndrăgostită de Basilio, care ar face orice pentru a fi împreună cu Quiteria. Cavalerul poveștii noastre, Don Quijote, intervine decisiv, iar copiii, alături de părinții lor, sunt invitați să urmărească firul poveștii și să afle cum se va sfârși această povestea de dragoste.

,,Directorul de teatru” vă așteaptă la Salonul Mozart

Din 4 mai, Salonul Mozart este locul de întâlnire al celor mici cu ,,Directorul de Teatru”. Spectacolul de operă regizat de maestrul Cristian Mihăilescu și inspirat din opera cu același nume a compozitorului Wolfgang Amadeus Mozart, prezintă povestea hazlie a două cântărețe de operă care își dispută supremația în timpul unei audiții pentru teatrul de operă de la Salzburg. Plin de idei creative, maestrul Cristian Mihăilescu s-a gândit la o serie de completări interesante astfel că a introdus în acțiunea spectacolului o mulțime de personaje deja cunoscute și iubite de cei mici, întâlnite în alte opere celebre ale lui Mozart precum Susanna și Marcellina din „Nunta lui Figaro”, pe Monostatos, Papageno și Papagena din „Flautul Fermecat”, dar și pe Pedrillo din „Răpirea din Serai”.

Începe campania ,,Scrisoare pentru copilul meu”

Din mai, Opera Comică pentru Copii desfășoară o campanie unică pentru o instituție culturală din România: ,,Scrisoare pentru copilul meu”. Părinții care vor să le facă o bucurie, peste ani, copiilor lor, sunt invitați să își aștearnă gândurile, emoțiile, sentimentele de acum într-o scrisoare adresată tinerilor în care se vor transforma copiii lor, pe care Opera Comică pentru Copii o va păstra, sigilată, până în momentul în care copiii vor împlini vârsta de 14 ani. Această scrisoare, un fel de ,,capsulă a timpului”, le va fi returnată părinților pentru a retrăi cu emoție momentul în care au scris aceste cuvinte pentru tinerii în care s-au transformat copii lor, sau le va fi înmânată chiar adolescenților care vor afla, astfel, ce au simțit părinții lor în urmă cu câțiva ani. Cei care depun scrisorile până la începutul lunii iunie vor primi tichete gratuite la atracțiile din Festivalul Opera Copiilor, care va avea loc la sediul instituției din Calea Giulești, nr. 16.

Aventura Parc în fiecare weekend

După vacanța de Paște, cei mici sunt așteptați, în fiecare weekend, să se bucure de toate activitățile amuzante pregătite pentru ei în cadrul Aventura Parc. În curtea Operei Comice pentru Copii din Calea Giulești, nr. 16, copiii vor putea să se dea cu tirolienele, să încerce peretele de escaladă și să își pună la încercare aptitudinile sportive, urmând îndeaproape traseele marcate prin copaci. Aventura Parc se adresează tuturor copiilor cu vârsta minimă de 5 ani, iar biletul costă 20 de lei.

De asemenea, părinții care doresc să le pregătească copiilor lor o zi de naștere cu totul specială sau pur și simplu o petrecere surpriză, vor avea ocazia, în fiecare weekend, să închirieze zona Aventura Parc. Pentru asigurarea disponibilității spațiului, rezervările se vor face din timp. Aventura Parc este al treilea spațiu de petrecere a zilei de naștere la OCC, după zona Games Room de lângă balconul Sălii Mari a instituției și zona Escape Room.

Opera Comică pentru Copii este o instituție publică de cultură aflată în subordinea Primăriei Capitalei și a Consiliului General al Municipiului București, condusă din anul 2014 de către soprana Felicia Filip. Unică în lume prin segmentul de public căruia i se adresează, Opera Comică pentru Copii are lunar peste 15.000 de spectatori. În anul 2018, Opera Comică pentru Copii a pus în scenă 741 de spectacole pentru care s-au vândut 135.000 de bilete.

Biroul de presă

Opera Comică pentru Copii

22 aprilie 2019

LUNATICI cu baloane de săpun în ploaie

3 valize roase de amintiri și 4 nasuri roșii au aterizat pe Otopeni, aici unde zborul nu se oprește niciodată. Opera Comică a adus pentru copii o dimineață care proptește norii și lasă soarele să se bucure de clovnii „Lunatici”. Scena cenușie a Centrului Cultural „Ion Manu” s-a colorat cu hohote de râs, într-o oră în care 3 lunatici, adică 4, s-au întâlnit din întâmplare, cărând în geamantane un univers de giumbușlucuri. O plimbare prin viața stângace, sensibilă și plină de neprevăzut a unui clovn, e ca o goană parfumată prin flori de câmp. Culori vii, sunete peste tot și miros proaspăt de aventură. Cei patru saltimbanci nu se cunosc, nu se potrivesc deloc, dar se înțeleg de minune. Fragili și inventivi, răstoarnă reguli, creează jocuri și se plâng mereu, ca să ne facă să râdem.

Un ghiozdan suspendat în aer, nu poate fi coborât decât dacă te urci pe o valiză, iar sub ea așezi o foaie de hârtie, ca să se înalțe. Nori de vată plutesc alandala și vibrează cu Dire Straits și „Walk of Life”. O pălărie aruncată e un pretext tocmai bun de-o scenă de plâns cu lacrimi colorate, pe bancă și sub felinar, martori ai poveștii.

Efecte sonore și vizuale hrănesc baloane de săpun în ploaie. Cum să stai contra vântului și să împingi baloane? Știu doar clovnii! Imprevizibili și ciudați, te roagă să-i urmărești, te provoacă și te învață să te joci oricând, oricum, oricât.

Cu sare, piper, tacâmuri și șervețel, să te pregătești să mănânci o muscă? Ei bine, se poate, dacă o poți prinde mai întâi și o păcălești cu același zumzet. Floarea pe post de chitară, are rost și ca stropitoare, tamburina și rișca sunt numai bune de acompaniat un pasaj din „The Flight of the Bumble Bee”, iar „O, Fortuna” a Orchestrei Simfonice din Montreal se sincronizează cu o ploaie de petale, la fel ca acordurile „Your Silent Face” ( New Order) care punctează mesajul apariției clovnilor, acela că lumea lor mută e zarvă și bună dispoziție pentru lumea noastră agitată și zgomotoasă.

Par momente nelegate, născute doar să amuze, dar există un liant care le transformă în spectacol închegat: scopul mereu același, râsul!

Sub același felinar, pe aceeași bancă, valizele cu dor de ducă închid și deschid magii. Un asemenea exercițiu solicitant de energie pozitivă, nu se putea încheia decât cu salutul original al clovnilor, care au coborât în sală și le-au mulțumit copiilor cu o mitraliere de baloane de săpun.

Fobia mea pentru clovni a răspuns la tratamentul de o oră, deși am căutat remedii din copilărie. Nici o surpriză, dacă stau să rememorez, câte vindecări pentru minte și suflet am reușit, de când frecventez orele de terapie ale OCC.

Să ascultați, citind, James Last „This is my song”. Apoi, să veniți la spectacol!

Dana Macsim

Program casa de bilete

22.04-02.05: închis

03.05: 17.30 – 20.00

din 4 mai 2019:

Marți-Joi 9-13

Vineri 9-13 și 17.30-20

Sâmbătă și Duminică 9-19 (pauză 13-16)

Soare cu răcoare si cu chef de ducă, pe Calea Giulești, la nr.16. Azi a fost o vreme de hrănit porumbei cu firimituri în parc și prichindei cu spectacole la OCC. Până ajungi în sală însă, te întâmpină reprezentații în curte. Aici, până și vântul cântă printre copaci, corturi cu jucării și ateliere de creație. Frânturi de concert și arii celebre acompaniază din difuzoare țopăiala celor mici, care abia fac față atâtor provocări. La fel și părinții, care nu mai știu unde să găsească un loc la măsuțe pentru cei mici, ca să nu transforme simfonia de sunete și culori, în plânsete și urlete. În căsuțele de lemn așteaptă povești nespuse despre îndemânare, frumos și lucru bine făcut.

Ouă înecate în lipici, tăvălite prin flori de hârtie, se uită cu drag la mânuțele care le meșteresc în atelierul decorațiunilor de Paște. Niciodată nu e loc destul, pentru cererea în avalanșe de ouă, coșulețe și iarbă artificială.

„Bine, dacă nu mai e loc aici, uite, zâmbesc de la geamul de alături niște sfori colorate, cu trup de fetițe!”, caută scăparea o mămică. E atelierul de confecționat păpuși, unde șnururi multicolore se lasă legate cuminți, ca să dea forme și sens, plăsmuirilor celor mici. Se nasc păpuși vesele și agitate, care imaginează piruete prin aer, așa cum au văzut artizanii la spectacolul care tocmai s-a încheiat, „Fata Babei și Fata Moșului”, de la sala UnderGrant.

Pentru fetițele cochete, căsuța cu bijuterii e locul în care îți poți crea seturi sau  separat, brățări, mărgele și alte podoabe care fascinează prințesele, de mici. Sunt și băieței la măsuțe, în mare competiție cu fetele, pentru o bijuterie mai colorată, mai mare sau mai strălucitoare. Bolurile cu biluțe și ațe așteaptă răbdătoare marea transformare. E o joacă de-a îndemânarea care se continuă și-n atelierul cu obiecte de lut. Figurine reci care prind viață și se încălzesc, plămădite din entuziasmul copiilor. E un du-te-vino permanent printre căsuțele cu ateliere, în zona Aventurii Park și aproape de ieșire (sau intrare), unde o scenă însuflețită de ritm, antrenează copii, părinți și bunici într-o mișcare continuă. Atelierul de musical îi învață pe pitici să danseze, să cânte și să se miște teatral, ca și cum sunt deja actori care se pregătesc în repetiții, pentru spectacolul cel mare.

În atelierul de scenografie, în aer liber, se croiesc o mulțime de costume în miniatură pentru statuete din lemn, iar din copacul de poveste al OCC se aud blitz-uri de aparate foto care scot poze pe bandă rulantă, pentru cei care vor să învețe să imortalizeze clipa. Benzile desenate așteaptă ceva mai încolo creioanele colorate, ca să nască istorii cu personaje îndrăgite.

Nici nu știi, oare cine s-ar supăra mai tare? Un spectacol pe care-l ratezi, pentru că uiți de timp în caruselul acesta amețitor de oferte? Sau mulțimea de tentații de afară care-ar rămâne cu mai puțină zarvă?

Cum poți să ocolești asemenea loc? Nu poți! Vii și revii, până când crești și ajungi părinte… vii apoi cu cei mici ai tăi și refaci traseul la nesfârșit. Ca o melodie superbă pe care-o asculți „în buclă” iar și iar și iar….

Dana Macsim

Spectacolul de operă „Figaro, Figaro, Figaro”,

o nouă premieră eveniment

Primăria Capitalei, prin Opera Comică pentru Copii (OCC), a prezentat în weekend cea de-a șaptea premieră a stagiunii 2018-2019, spectacolul de operă „Figaro, Figaro, Figaro”, în regia maestrului Cristian Mihăilescu. Spectacolul, adaptat după una din capodoperele muzicii universale, ,,Bărbierul din Sevilla” de Gioachino Rossini, a atras publicul de toate vârstele, cele trei reprezentații de la Sala Mare fiind aplaudate la scenă deschisă. Iscusitul bărbier Figaro, Contele Almaviva și frumoasa Rosina și-au dat întâlnire pe una din cele mai iubite scene din România, spre încântarea și bucuria tuturor spectatorilor prezenți, care au făcut ca Sala Mare din Calea Giulești să pară neîncăpătoare.

La avanpremiera spectacolului din 12 aprilie s-a desfășurat și ediția cu numărul 11 a programului ,,Micii Jurnaliști”, unde 12 copii au avut o întâlnire specială cu maestrul Cristian Mihăilescu și actorii din rolurile principale.

Micii ,,jurnaliști culturali”, împreună cu ceilalți spectatori, au urmărit cu zâmbetul pe buze acțiunea uneia dintre cele mai comice și animate opere cunoscute, nerăbdători să afle cine va reuși să cucerească inima Rosinei. După terminarea reprezentației, cei 12 mici ziariști au fost conduși în spatele cortinei pentru un tur al scenei, unde „au documentat” îndeaproape decorurile realizate pentru acest spectacol. La conferința de presă organizată special pentru ei, copiii au pus nenumărate întrebări regizorului și actorilor din rolurile principale, curioși să afle cât mai multe povești interesante legate de pregătirea și interpretarea spectacolului. Finalul aventurii celor 12 curioși i-a surprins pe aceștia încântați și fericiți de experiența trăită și de oportunitatea de a participa la spectacolul Operei Comice pentru Copii, ca adevărați „profesioniști” ai jurnalismului cultural. Evenimentul a fost organizat de OCC alături de agenția Quartz Media Production, cu sprijinul SlooP.

Cei care nu au reușit să achiziționeze bilete la premiera operei ,,Figaro, Figaro, Figaro” mai au ocazia să descopere povestea bărbierului pe 20 aprilie de la orele 11:00 și 17:00 și pe 21 aprilie de la orele 11:00, respectiv 15:00. Bilete sunt disponibile în rețeaua bilete.ro.

Nu ratați ultimele reprezentații din această stagiune ale basmului simfonic ,,Petrică și Lupul”

Dacă weekendul trecut ne-am distrat în compania lui Figaro, Opera Comică pentru Copii vă invită weekendul următor la ultimele reprezentații ale unei povești pline de umor și suspans, imaginată de compozitorul rus Serghei Prokofiev: basmul simfonic ,,Petrică și Lupul”. Pe 20 și 21 aprilie, de la orele 10:00 și 11:30, la Salonul Mozart, Opera Comică pentru Copii vă așteaptă să descoperiți cele șapte personaje simpatice ale poveștii întruchipate de șapte instrumente muzicale, al căror colorit sonor descriu cu măiestrie caracterul fiecărui personaj în parte. Dialogurile vii dintre muzică şi textul povestitorului captează atenţia publicului de toate vârstele, dar mai ales a micilor spectatori, care sunt așteptați în număr cât mai mare.

Baletul ,,Fata Babei și Fata Moșului” – weekendul acesta la Sala UnderGrant

Tot pe 20 și 21 aprilie, de la orele 11:00 și 13:30, povestea lui Ion Creangă, ,,Fata babei și fata moșului”, prinde viață pe scena Sălii UnderGrant, într-un spectacol de balet realizat de coregraful Mihai Babușka. Copiii vor învăța cum faptele bune sunt răsplătite, iar cele rele pedepsite și vor vedea cum personajele cu inimă bună ies triumfătoare în fața celor rele într-o miniatură coregrafică dedicată iubitorilor baletului, dar și celor care îndrăgesc basmele clasice ale copilăriei.

S-au pus în vânzare Abonamentele pentru stagiunea 2019-2020

Spectatorii care doresc să își asigure locuri din timp la spectacolele realizate de Opera Comică pentru Copii pentru stagiunea 2019-2020 își pot achiziționa de pe acum abonamente, disponibile pe bilete.ro. Abonamentele Clasic OCC au prețuri între 200 și 500 de lei și asigură  locuri la 10 reprezentații de weekend la Sala Mare a instituției, cu excepția premierelor și avanpremierelor. Abonamentele dedicate spectacolelor din sălile mici ale OCC, Sala UnderGrant și Sala Mozart, sunt disponibile la prețul de 200 de lei și asigură locuri la 10 reprezentații de weekend desfășurate în aceste săli, cu excepția avanpremierelor și premierelor. În funcție de varianta aleasă, abonamentele cuprind puzzle-uri, seturi cadou și obiecte promoționale OCC. Mai multe detalii pe www.operacomica.ro.

Weekend cu Primăvara Jocurilor

Activitățile din Curtea OCC vor continua cu Porțile Deschise la Atelierele Micul Artist, jocurile și atelierele pentru copii desfășurate în căsuțe dedicate sărbătorilor pascale, dar și Aventura Parc și noutățile sale de sezon: tiroliene, trasee îmbunătățite și mai pline de aventuri.

Opera Comică pentru Copii este o instituție publică de cultură aflată în subordinea Primăriei Capitalei și a Consiliului General al Municipiului București, condusă din anul 2014 de către soprana Felicia Filip. Unică în lume prin segmentul de public căruia i se adresează, Opera Comică pentru Copii are lunar peste 15.000 de spectatori. În anul 2018, Opera Comică pentru Copii a pus în scenă 741 de spectacole pentru care s-au vândut 135.000 de bilete.  

Biroul de presă

Opera Comică pentru Copii

15 aprilie 2019

Pusă în scenă de mii de ori, ai spune că opera bufă „Bărbierul din Sevilla” a lui Gioachino Rossini, inspirată de piesa de teatru omonimă, plăsmuită din penelul critic al lui Pierre Beaumarchais, nu mai are de oferit aproape nimic nou în ceea ce privește interpretarea. Vă așteaptă o mare surpriză după ce veți intra în Sala Mare a Operei Comice pntru Copii, pentru a urmări „Figaro, Figaro, Figaro”, o nouă adaptare de succes după această operă, în regia maestrului Cristian Mihăilescu.

Spectacol atemporal, noua premieră marca OCC te transpune în timpuri demult apuse, prin tușe specifice epocii în care se petrece acțiunea (decoruri, costume, peruci, scrisori tăinuite, trimise pe ascuns sau prin intermediari, serenade romantice sub balcon), dar, în același timp, te menține în prezent cu ajutorul unor detalii menite să accentueze comicul: o trotinetă, o motocicletă, căștile roz ale Rosinei și Polaroidul cu care îi face acestuia instantanee și, nu în ultimul rând, cățeii nostimi care îți fură câteva clipe atenția.

Povestea este deja cunoscută: tânăra și orfana Rosina, cu sânge albastru, aflată sub tutela mai vârstnicului Don Bartolo, un doctor rigid, antipatic, mereu gelos și suspicios, care țese intrigi pentru a o determina pe fermecătoarea lui pupilă să-i devină consoartă (și, eventual, să pună mâna pe zestrea ei, ca bonus). Dar, spre disperarea lui, aceasta nu-i răspunde nici pe departe cu aceleași sentimente, întrucât ea s-a îndrăgostit la prima vedere de sărmanul student Lindoro, un alter ego al Contelui Almaviva – erou pozitiv prin excelență, care nu se dă în lături de la nimic pentru a rămâne aproape de Rosina, aleasa sufletului său zburdalnic (sic!). Întreaga poveste se construiește în jurul binecunoscutului „factotum della citta” – istețul, mucalitul și vicleanul Figaro, un adevărat „om-al-Renașterii” care se pricepe la toate și îl ajută pe Conte, pe care îl cunoștea de mai demult, să se căsătorească, în cele din urmă, cu frumoasa moștenitoare.

Unul dintre cele mai electrizante și încântătoare momente este duetul „All’idea di quel metallo”, care dezvăluie laturile profund umane ale celor doi protagoniști – băieți de treabă, în esență, dar deloc străini de slăbiciunea dată de puterea banului.  

Așadar, între două coafări de pisici și oxigenări de papagali (sau invers), șiretul Figaro leagă (câteodată la propriu!) și dezleagă soarta celor doi îndrăgostiți, iar pe parcurs mai influențează câteva împrejurări, printr-un efect de domino.

Ca și cum situația nu era deja destul de încâlcită, în peisaj mai apar jupâneasa Berta, îndrăgostită în secret de morocănosul Bartolo, valetul Ambrogio, care doarme pe el și mai mult încurcă lucrurile, și profesorul de muzică al Rosinei, „Maestrul” Basilio, un ins oportunist, complet lipsit de caracter, hrăpăreț, superficial și mânat doar de dorința câștigurilor rapide, prin indiferent ce mijloace, gata oricând să vândă pe oricine, în primul rând pe sine însuși: acesta complotează fără scrupule cu Don Bartolo pentru a-i compromite imaginea chipeșului amorez Lindoro/Almaviva, în fața Rosinei – parcă și vede titlurile bombastice din publicațiile spaniole de mare tiraj, precum El Pais, Liberacion, La Noticia etc., care titrează cu litere de-o șchioapă: „Corupție la nivel înalt” /  „S-a aflat adevărul” / „Bomba secolului” -, dar nu se sfiește să fie martor la căsătoria acestora, in schimbul câtorva monede și al unui inel. Vorba aceea: „Bani doar să iasă, în colo, las’ pe mine!”   

Noua premieră cucerește din prima clipă și ne poartă printr-un carusel de emoții și hohote de râs pe parcursul celor mai cunoscute și iubite arii ale „Bărbierului”, presărate cu travestiuri și împrumutări de personalitate, demne de piesele lui Shakespeare. Spectacolul începe ca o explozie de artificii, printr-o coregrafie modernă, urmată de intrarea în forță și complet neașteptată a lui Figaro, iar umorul acțiunii care se construiește în jurul acestuia este amplificat de întorsăturile de situație marcate de absurdul generat, nu de puține ori, chiar de personajele care forțează destinul.

Dar cel mai bine este când totul de termină cu bine: Contele Almaviva își dezvăluie adevărata identitate și se căsătorește cu Rosina, Don Bartolo se procopsește cu Berta (cu sau fără voie), iar perfidul Don Basilio rămâne cu inelul său mult iubit.

Însă replicile spumoase, redate cu măiestrie vocală – nici nu se putea altfel! – pe acordurile antrenante care ne încântă de mai bine de două secole, sunt dublate de talentul actoricesc excepțional al interpreților, de mimica expresivă, aproape cabotină, și limbajul corporal care ne prezintă chiar și câteva cascade în cadențele rapide ale operei, considerată opera bufă absolută. Un astfel de moment este atunci când Garda revine pe scenă, iar trama evoluează („degenerează”?!) în mod neașteptat.  

„Figaro, Figaro, Figaro” este un deliciu pentru publicul de toate vârstele și nu contează experiența de viață pentru a sesiza subtilitățile psihologice ale personajelor și jocurile destinului, iar acesta este meritul absolut al Maestrului Cristian Mihăilescu.

Sunt convinsă că veți fi fermecați de spectacolul „Figaro, Figaro, Figaro”, iar celebrele acorduri muzicale vă vor urmări multe zile după vizionare și nu m-ar mira să faceți ca mine: să-l revedeți cu fiecare distribuție în parte, pentru a sesiza diferențele de interpretare și tușele personale date de fiecare artist personajului său.

Din acest weekend, Figaro vă așteaptă!     

Alexandra Zărnescu

Mai întâi, am spionat vinovată și fascinată, ultimele zile de repetiții. M-am ascuns în culise, am stat pe ultimul rând în sală, am urcat la balcon… Nu poate fi experiență mai copleșitoare, decât să vezi cum crește un spectacol cu…. STOP… DE LA CAPĂT… IAR STOP… Un secret de culise, pe care-l transformi într-o avanpremieră unică de stări.

Apoi, a venit premiera. Emoții în culise, nerăbdare în sală și un ultim rând, în spate, cu „ banca de rezerve”. Adică artiștii care se dublează (știți că întotdeauna sunt doi sau trei pe un rol). M-am așezat lângă ei, complice, deși numai eu știam asta. Așa că, în momentul intrării prin sală a lui Figaro (Basalic Iordache), dând noroc cu musafirii-spectatori, eu eram deja familiarizată cu scena care a zămislit ineditul adaptării regizorale a maestrului Cristian Mihăilescu. Nici momentul intrării în scenă cu motocicleta și tricicleta a contelui Almaviva (Andrei Mihalcea), deghizat în bețiv hipiot, îmbrăcat în piele, nu m-a surprins, pentru că l-am savurat la repetiții. O abordare în cheie modernă, pe alocuri, a unor scene, cu proiecții spectaculoase pe fundal, cu interpretări impecabile ale unor voci generoase și clare, prietene cu textul plin de umor al lui Beaumarchais. Cum să transformi o operă bufă monumentală, într-un musical jucăuș și plin de prospețime? Asta știe doar Maestrul Cristian Mihăilescu și echipa pe care a ales-o pentru a da viață poveștii contelui Almaviva, îndrăgostit de tânăra Rosina (Oana Șerban), care-i devine, în final, soție, grație șiretlicurilor puse la cale de Figaro. Bărbier, vizir, frizer, contabil, de toate și nimic, istețul intrigant, Figaro, râde de moravuri, prostie, infatuare și sărăcie, inventând comploturi pentru țelul final, o căsătorie cu peripeții.

Adaptare după „Bărbierul din Sevilla”, a lui Gioachino Rossini, „Figaro, Figaro, Figaro” s-a instalat la Opera Comică pentru Copii și i-a adus cu el pe ridicolul dificil, gelos, înșelat și blazat medic, Bartholo (Vicențiu Țăranu), tutore al frumoasei Rosina, de viță nobilă, pe Don Basilio (Ștefan Lamatic), un mediocru profesor de muzică al fetei, gata oricând de orice intrigă pentru un pumn de bănuți, pe contele Almaviva, grande de Spania, iubitul tainic al Rosinei. Toată intriga e înțesată de travesti-uri, qui-pro-quo-uri, comploturi meschine și ridicol de amuzante care conduc spre triumful final al iubirii firești, dintre doi tineri, Almaviva și Rosina. Artiști ambulanți, costume de nobili, țărani, notari și polițiști, căști din blăniță roz și mereu câte o glumă care-i „plăcere pentru bărbier”. Așa se joacă povestea celebrei opere care a avut praf de strănutat pe scenă și praf de râs continuu în sală. Cu peruci scămoșate, ocupat să coafeze un papagal și să oxigeneze două pisici, Figaro cucerește prin fiecare intrare în scenă, fluturându-și redingota și aruncând fraze „de tot râsul”.

Da, mă simt vinovată că mi-am stricat propria surpriză de a veni doar la premieră, dar m-am închis în Operă, ca să trăiesc aproape de ei, pas cu pas, spectacolul de culise. Are dreptate Figaro: „Vrei să faci din cea mai nevinovată femeie, o femeie șireată? Închide-o!”

Eu am asistat la două spectacole, în același timp. În dreapta mea, tinerele „dubluri” fredonau în șoaptă pasaje din ariile de pe scenă, se amuzau copios de vocea voit pițigăiată a contelui, cînd se chinuia cu serenadele sub balconul Rosinei și aplaudau aproape la fiecare scenă. I-am văzut agitați, emoționați și empatici, dezvăluindu-și rolul prin reacții. La final, știam deja că spre capătul rândului e contele, lângă mine stătea Don Basilio, mai încolo era a doua Rosina… O familie reunită cu sute de roluri jucate sau în așteptare, care fac o sărbătoare din orice întâlnire.

Chiar dacă ploaia mocănească îți sâcâie la ieșire starea, ai amintirea unei ore de haz care alungă orice nor, pleci îndrăgostită și poți chiar păși prin bălți, ca și cum ar fi ochiuri de soare. Asta, pentru că, spune Figaro: „Când iubești, inima nu-i prea severă cu născocirile minții!” Și n-ai cum să nu iubești OCC!

Dana Macsim

Interviu realizat de Alexandra Zărnescu pentru Revista Opera Story Magazine din Cluj.

Cu un timbru vocal distinct, Oana-Maria Șerban, solistă a Operei Comice pentru Copii din București, a cucerit inimile spectatorilor mari și mici, deprinși deja cu reprezentațiile puse în scenă în ultimii ani. Tânăra soprană, care poate fi admirată în spectacole precum „Joc și Rock” – adaptare după opereta „Crai nou” de Ciprian Porumbescu – și „Motanul încălțat” – cea mai recentă versiune a operei în trei acte pentru copii, compusă de Cornel Trăilescu – , ambele regizate de maestrul Cristian Mihăilescu, sau „Sunetul muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu, ne-a împărtășit câteva momente esențiale din viața sa care au determinat-o să urmeze calea artistică ce a condus-o sub lumina reflectorelor.

Spune-ne câte ceva despre tine. Când ți-ai descoperit talentul vocal, cine ți-a cultivat înclinațiile muzicale, în ce mediu te-ai format ca om și ca artist? Care a fost traiectoria ta de până acum, când ai hotărât să faci operă și de ce nu alt gen?

Numele meu este Oana-Maria Șerban, sunt soprană de coloratură și, din 2012 până în prezent, activez ca solistă pe scena Operei Comice pentru Copii din Bucuresti.Talentul vocal aș putea spune că l-am avut dintotdeauna, mi-a plăcut să cânt de când mă știu, îmi amintesc că îmi „terorizam” familia, prietenii, colegii, cântând mai mereu, până într-o zi…

Eram în clasa a IV-a, când doamna director a școlii unde învățam pe atunci, undeva la țară, într-un sat minunat numit Vulcana de Sus, i-a sfătuit pe părinții mei să mă înscrie la Liceul de Arte „Bălașa Doamna” din Târgoviște, unde puteam să-mi dezvolt latura muzicală. Așa a început drumul meu în muzică, la vârsta de 11 ani, dar nu prin canto ci prin studiul oboiului. Da, am studiat oboiul șase ani, dar mergeam și la orele de cor, pentru că nu puteam renunța la ideea de a mai cânta vocal. Astfel am cunoscut-o pe prima mea profesoară de canto,  care m-a îndemnat și m-a ajutat să-mi descopăr vocea, să revin la prima mea dragoste, doar că, de aceasta dată, făceam cunoștință cu un nou gen de muzică – opera, respectiv canto clasic.

Te-ai temut că ar putea fi inaccesibil pentru un anumit segment de public și poate fi un impediment?

• Nu, niciodată. Poate că inconștiența vârstei m-a făcut să mă „arunc” în necunoscut, dornică de a învăța permanent ceva nou, pentru că, recunosc, până în acel moment, nu știam foarte multe despre acest gen. Poate pentru că alții îl consideră inaccesibil, mi-am dorit și mai mult să contribui, cu toata munca și dăruirea mea, să-l fac cunoscut cât mai multor oameni.

Ai avut un mentor, un profesor care ți-a marcat parcursul?

• Desigur, am avut chiar mai mulți și încă am și doresc să-i menționez pe fiecare în parte, pentru că nu mi-au fost doar profesori, mi-au fost prieteni, mi-au oferit ajutor necondiționat și mi-au dat cele mai bune sfaturi. Cea care mi-a deschis acest drum, al artei vocale, a fost doamna Mariana Luca, apoi,în anii universitari, am studiat cu doamna Sanda Șandru, iar la master cu regretata Eleonora Enăchescu. De asemenea, chiar dacă mi-a fost profesor de regie și nu de canto, aș vrea să-l amintesc aici pe regizorul, profesorul, prietenul, și mai ales Omul, Cristian Mihăilescu, cel căruia îi datorez o mare parte din dezvoltarea mea ca artist pe scenă și nu numai.

Care este cea mai veche amintire în ceea ce privește opera? Când ai făcut cunoștință cu acest gen muzical și teatral?

• Cred că primul spectacol pe care l-am văzut și care m-a marcat, de altfel, a fost un concert cu arii din opere, pe care îl pot numi spectaculos, la Sala Radio, unde erau invitați soliști români, unii dintre ei având o carieră internațională. Era pentru prima dată când auzeam live voci de operă și atunci am realizat că îmi doresc cu adevărat să merg pe acest drum.

Dacă nu ai fi făcut operă sau muzică… ai fi putut face altceva, altă profesie?

• Când eram mică, îmi doream să fiu gimnastă sau medic veterinar, dar muzica a fost întotdeauna pe primul loc. Cu siguranță, ar fi trebuit să-mi aleg o meserie, nu știu care ar fi fost aceea, nici nu m-am gândit vreodată, și pentru asta Îi mulțumesc bunului Dumnezeu în fiecare zi că fac ce îmi place și iubesc cea ce fac.

Te-ai confruntat cu dificultăți în devenirea ta, pe parcursul pregătirii profesionale? Ai avut vreodată momente în care ai vrut să renunți?

• Nu știu dacă au fost dificultăți, cred că orice artist trece printr-un proces de formare mai greu sau mai ușor și de multe ori te întrebi dacă are rost să continui, mai ales când competiția e mare și mereu există păreri negative. Pentru mine, un impediment a fost faptul că am început să studiez canto clasic mai târziu față de colegii mei, dar fiind din fire ambițioasă și perfecționistă, cred că am recuperat timpul pierdut și am reușit să demonstrez că îmi merit locul pe scenă. De aceea, este foarte important să-ți asculți inima ți să-ți urmezi visul, oricât de greu ar fi, destinul tău nu ți-l poate lua nimeni.

De ce are nevoie un tânăr solist pentru a se impune pe scenă, în afară de argumentele vocale? (Disciplină, resurse materiale, mentori, pasiune etc.?) Care crezi că este secretul unei cariere durabile?

•Un tânăr solist trebuie să conștientizeze că a cânta nu este un hobby, ci o meserie dificilă, un drum greu de parcurs, care necesită, pe lângă pasiune, o muncă nesfârșită, seriozitate, angajament, respect, sacrificii, implicare totală, într-un cuvânt, profesionalism. Nu pot să concep întârzierile la repetiții, o partitură nestudiată… nu te poti considera artist dacă nu îți respecți munca, pe ceilalți, pe tine însuți, valabil în orice domeniu, de altfel. Când ești pe scenă nu există altceva, e doar muzică și emoție.

Care este cea mai mare recompensă pentru artistul liric Oana Șerban?

• Pentru mine, cea mai mare recompensă este bucuria oamenilor care ma ascultă, energia bună pe care o primesc înapoi, aplauzele de final, cand știi că toată munca ta nu este în zadar, ți se umple sufletul de bucurie.

Crezi că există amenințări la adresa stilului operei, de exemplu, tehnologia, viteza de propagare  a informației? E posibil ca publicul să-și piardă interesul, iar acesta să fie deturnat de promovarea modelelor din sfera pseuso-valorilor, de superficialitate și ambalaje sclipitoare lipside de fond? De era 3-D sau efecte speciale? Ar putea toate aceste artificii să alieneze publicul și să-i deturneze atenția de la lucurile cu adevărat profunde, autentice și semnificative?

• Din contră, cred ca tehnologia ne ajută foarte mult să realizăm spectacole din ce în ce mai frumoase, mai atractive, mai pline de viață, de lumină și culoare. Uneori, și tehnologia poate fi considerată o artă, datorită produselor tehnologice care au ajuns să fie asimilate creațiilor artistice. Atâta timp cât ne păstram sufletul de copil și încă mai credem în povești, vor continua să existe basme cu prințese și feți-frumoși.

Consideri că societatea românească îți oferă un mediu prielnic să te desăvârșești ca artist? Te-ai gândit să te stabilești în altă țară?

• Cred că este destul greu să fii acceptat într-un teatru, în România. De aceea, foarte mulți tineri pleacă în căutarea altor oportunități în afara țării. Ar trebui încurajați și sustinuți, pentru a ne păstra talentele. Mă consider foarte norocoasă că am avut ocazia să-mi încep activitatea scenică într-un teatru românesc, încă de când eram studentă, și m-am integrat cu succes. Nu știu dacă aș vrea să mă stabilesc în altă țară, poate doar să colaborez. Aici sunt alături de familia mea, de prietenii mei, am un angajament stabil și sunt foarte fericită. Pentru a evolua și a te dezvolta armonios, trebuie să fii înconjurat de iubire.

Care este genul muzical și care sunt compozitorii preferați?

• De-a lungul timpului, pe langa operă, am avut ocazia să joc operetă și musical. Mă regăsesc în aceaste genuri și îmi plac foarte mult. În privința compozitorilor, îi ador pe romantici – Donizetti, Bellini, Gounod, Massenet, Verdi și alții -, dar și pe cei din perioada barocului – Händel, Rameau, Vivaldi, Telemann, Monteverdi, Albinoni etc. Am făcut parte din câteva proiecte de muzică barocă și pot spune că m-am îndrăgostit iremediabil de aceasta sonoritate.

Cum ai început colaborarea cu Opera Comică pentru Copii?

• Colaborarea cu Opera Comică pentru Copii a început în 2012, când încă eram studentă la Universitatea Națională de Muzică București. Deși nimic nu este întâmplător, pot spune că a fost o coincidență fericită, ei aveau nevoie de o soprană de coloratură, iar eu îmi doream să joc într-un teatru. Am dat o audiție, am fost acceptată și povestea asta frumoasă a continuat până în zilele noastre, când încă fac parte din această familie minunată.

Cum crezi că influențează muzica și opera dezvoltarea și educația copiilor? Ce beneficii emoționale are asupra lor?

• „Omul devine om numai prin educație”, a spus Emannuel Kant. Într-adevăr, școala dezvoltă intelectul copilului, dar cine ajută spiritul, cine ne face să trăim sentimente inexplicabile, cine ne înalță, dacă nu muzica? Cred că abia atunci când inima simte și mintea gândește, putem considera completă dezvoltarea ființei umane. De aceea, muzica este un element esențial în creșterea armonioasă a unui copil și, cu atât mai mult, când ea este de bună calitate, putem spera în dezvoltarea complexă a copiilor, adulții de mai târziu, cu calități morale și principii sănătoase. Muzica face parte din noi, am putea fi chiar o piesă muzicală, avem sunet, avem ritm, tempo, nuanțe, măsură. Nu ar trebui să subestimăm rolul important pe care îl are muzica – arta în general – în educația copilului.

Cum percepi segmentul de public specific al OCC și cum crezi că te percepe el pe tine? Cum sunt copiii față de adulți? Te-ai intersectat vreodată cu cineva din publicul adult sau foarte tânăr, iar acel moment să te impresioneze și influențeze într-un fel nume?

• Publicul OCC este publicul perfect, cuprinzând toate vârstele – copii, părinti și bunici. Copiii sunt cei mai sinceri, nu te poți preface în fața lor, mai ales că feedback-ul este instantaneu, auzi vocile micuților din sală care te plac, sau nu, care îți dau indicii sau te ceartă. Cred că impactul cu copiii este cea mai provocatoare experiență pentru un artist, ei te obligă să fii natural, veridic, să nu „te faci” că faci, pentru că atunci vei avea cele mai dure critici din partea lor. Când ești tu pe scenă, ești sincer cu tine, ești tu însuți, încrezător, fără bariere, gata să dăruiești cele mai pure sentimente, cu siguranță nu vei da greș, indiferent că e vorba de publicul adult sau minor, profesionist sau amator.

Dintre rolurile de până acum, care îți sunt cel mai aproape de suflet, care te-au marcat în mod special?

• Fiecare rol pe care îl fac, îl interpretez cu o imensă bucurie, de aceea, toate îmi sunt dragi și nu pot face diferențe între ele, sau poate pentru că, până acum, avut doar roluri care îmi plac și care mi se potrivesc. Întotdeauna mă străduiesc să scot tot ce e mai bun dintr-un personaj, să mă apropii îndeajuns de mult de acel caracter, să fie autentic.

Ai trăit vreun moment inedit, pe scenă sau în culise, care să te marcheze și să-l povestești nepoților? Ceva amuzant sau, dimpotrivă, terifiant, vreo farsă a unui coleg sau un incident care să-ți ridice adrenalina?    

• Până acum nu, și sper să nu am parte de evenimente neplăcute. O amintire haioasă o am din spectacolul „Hänsel și Gretel”, când rolul vrăjitoarei era atât de bine interpretat și atât de amuzant, încât nici eu nici „Hänsel” nu ne-am put opri din râs minute în șir.

Cum te vezi peste 20 de ani?

• La fel ca acum, cântând.

Care sunt hobby-urile și activitățile de zi cu zi, când nu ești pe scenă sau în sala de studiu?

• În puținul timp rămas, îmi place să gătesc, să citesc, să ies cu prietenii, ador să dansez și să călătoresc.

Cum ai vrea să plece oamenii din sală după o interpretare a solistei Oana Șerban și ce dorești să lași în urmă?

• Aș vrea să plece încântați, bineînteles, cu emoția pe care eu le-o ofer și care ne face pe toți să ne reîntoarcem oricând pentru a mai gusta din acea clipă de fericire, cu aceeași bucurie pe care eu o am atunci când sunt pe scenă și îmi dăruiesc tot sufletul lor.

Primăvara spectacolelor în premieră continuă la Opera Comică pentru Copii (OCC).

Din 12 aprilie, Primăria Capitalei, prin Opera Comică pentru Copii, prezintă o nouă premieră: opera ,,Figaro, Figaro, Figaro”, după ”Bărbierul din Sevilla”, în regia maestrului Cristian Mihăilescu. Spectacolul se va desfășura la Sala Mare, pe 12, 13, 14, 19, 20 și 21 aprilie, fiind o adaptare după una dintre capodoperele muzicii universale scrisă de Gioachino Rossini. Biletele pot fi achiziționate online din rețeaua bilete.ro sau de la casa de bilete a instituției.

Așa cum i-a obișnuit deja pe iubitorii Operei Comice pentru Copii, regizorul Cristian Mihăilescu pregătește, cu dedicare, pasiune și perseverență, un spectacol care promite să îi impresioneze și să îi introducă pe cei mici în fascinanta lume a muzicii clasice. Opera ,,Figaro, Figaro, Figaro” este un spectacol realizat de o echipă de profesioniști formată din dirijorii Gheorghe Iliuță și Alexandru Ilie, scenografa Bogdana Pascal, coregraful Ionuț Picincu, din soliștii tineri ai OCC, aflați într-o continuă dezvoltare, dar și din artiști consacrați în domeniul muzicii clasice precum Vicențiu Țăranu sau Iordache Basalic, soliști ai Operei Naționale din București, cu toții aflați sub îndrumarea maestrului Cristian Mihăilescu.

Baletul ,,Mirandolina” revine pe scena Operei Comice pentru Copii

Din 12 aprilie, baletul ,,Mirandolina”, creație a coregrafului Mihai Babușka, revine în programul Operei Comice pentru Copii, la Sala UnderGrant. Spectacolul, interpretat de tinerii dansatori ai teatrului, este inspirat din piesa de teatru ,,Hangița” de Carlo Goldoni și prezintă, în pași de dans, povestea unei tinere fermecătoare care, deîndată ce moștenește un han, începe să fie curtată de numeroși pretendenți, unul mai caraghios decât altul. Baletul ,,Mirandolina” este un spectacol plin de întâmplări comice, încurcături amuzante, muzică energică și coregrafie complexă, realizat pe gustul spectatorilor de orice vârstă. Biletele pentru reprezentațiile din 12 aprilie, ora 18:00, 13 și 14 aprilie, orele 11:00, respectiv 13:30, pot fi achiziționate din rețeaua bilete.ro

În Salonul Mozart urmează ,,România Muzicală”

Pe 13 și 14 aprilie, de la ora 10:00, Ansamblul Liric al Operei Comice pentru Copii, format din Luiza Cîrlan (flaut), Lucia Petroianu (oboi), Cristian Petrișor (clarinet), Zoltan Karpatti (fagot), Andrei Pavel (corn) și Cristian Balaș (vioară), revine la Salonul Mozart cu o poveste pe note, cântată în concertul-lecție „România muzicală”, un spectacol în regia Irinei Furdui. Cei mici au ocazia să ia parte la un program muzical format din lucrări compuse de personalități importante ale muzicii clasice românești, precum Andrei Mureșanu, Mircea Chiriac, Ion Scărlătescu, Vasile Jianu, George Enescu și Ciprian Porumbescu.

,,Bilet în așteptare”, o campanie unică marca OCC

Campania ,,Bilet în așteptare”, creată pentru a ajuta copiii din mediile defavorizate, continuă la Opera Comică pentru Copii. Fiecare bilet cumpărat de spectatorii generoși este dublat de către instituție, oferind, astfel, șansa copiilor instituționalizați sau cu probleme de sănătate de a viziona spectacolele programate pe parcursul întregii stagiuni, spectacole la care, altfel, nu ar fi avut acces. Cei care doresc să facă o bucurie acestor copii sunt invitați să cumpere „bilete în așteptare” pentru spectacolele OCC, disponibile online și la casa de bilete a instituției, cu doar 15 lei.

Până acum peste 2.500 de „bilete în așteptare” au fost cumpărate de spectatorii OCC, astfel încât peste 5.000 de copii au avut ocazia să urmărească, pe cele trei scene ale instituției, poveștile despre care, poate, doar au citit.

Opera Comică pentru Copii este o instituție publică de cultură aflată în subordinea Primăriei Capitalei și a Consiliului General al Municipiului București, condusă din anul 2014 de către soprana Felicia Filip. Unică în lume prin segmentul de public căruia i se adresează, Opera Comică pentru Copii are lunar peste 15.000 de spectatori. În anul 2018, Opera Comică pentru Copii a pus în scenă 741 de spectacole pentru care s-au vândut 135.000 de bilete.

Biroul de presă

Opera Comică pentru Copii