Cătălin Caracaș – Balerin, Coregraf, Regizor, Artist și Om

Balerin, maestru de balet și coregraf, Cătălin Caracaș a copilărit pe scena Operei Naționale București, tatăl său fiind marele dansator Adrian Caracaș, membru al generației de aur a baletului românesc. A moștenit pasiunea pentru dans de la tatăl său, iar în anul 1983 a absolvit Liceul de Artă „George Enescu” din București, secția Coregrafie. Chiar de la începutul carierei, Cătălin Caracaș s-a făcut remarcat ca balerin la competiții naționale și internaționale, câștigând premii precum Marele Premiu „Lira de aur” și „Cupa de cristal” la Festivalul Concurs „Darclée” din anul 1982 și Trofeul de Argint la Festivalul Prieteniei de la Phenian (Coreea de Nord, 2001). Într-un interviu acordat blog-ului „Profa de balet”, el rememorează:

„Baletul a devenit însăși existența mea, viața mea, prin el am respirat, el m-a ridicat și mi-a oferit cele mai frumoase clipe. Am avut marea șansă ca de mic să pot fi în sălile de balet ale Operei, la orele de studii și repetiții, mai apoi în sala mare, la spectacole. Am amintiri frumoase legate de cei mai mari artiști ai scenei lirice bucureștene (balerini, cântăreți, regizori, dirijori, scenografi) pe care i-am cunoscut îndeaproape atât în spatele cortinei, cât și ca spectator, în sală. Încă mai am vie în memorie amintirea sălilor de balet cu dușumea, dungile care erau trasate pe jos și mirosul acela de sacâz care se amesteca cu cleiul cu care erau lipiți flexibilii și poantele, multe spectacole văzute de la arlechin, la care vedeam și partea nevăzută, din spatele cortinei.”

Cătălin Caracaș a devenit balerin al Operei Naționale București în anul 1983, iar de-a lungul carierei ca dansator a interpretat roluri importante precum Alain din „La fille mal gardée” („Fata prost păzită) de Ferdinand Hérold și John Lanchbery (regia și coregrafia: Alexa Mezincescu), Coppélius din „Coppélia” de Léo Delibes (coregrafia: Anton Romanowski, Oleg Danovski), Spărgătorul de nuci din baletul cu același titlu de Piotr Ilici Ceaikovski (coregrafia: Tilde Urseanu) și Clovnul din același balet (coregrafia: Alexa Mezincescu), Camacho din „Don Quijote” de Ludwig Minkus (coregrafia: Mihai Babușka, după Marius Petipa și Alexandr Gorski), Gremio din „Îmblânzirea scorpiei” (coregrafia: Ioan Tugearu), Benvolio din „Romeo și Julieta” de Serghei Prokofiev (coregrafia Iuri Papko) sau Prostuța din „Cenușăreasa”de Serghei Prokofiev (coregrafia: Mihai Babușka). Pe lângă coregrafii deja menționați, a interpretat roluri principale și în spectacole semnate de Mihaela Atanasiu, Vasily Medvedev sau Jaroslav Slavický și în divertismente din lucrări de operă în coregrafia maeștrilor Vasile Marcu și Doina Andronache.

Cătălin Caracaș s-a alăturat echipei Operei Comice pentru Copii încă de la înființare, în anul 1998, iar aici a creat balete de buzunar precum „Coppélia” de Léo Delibes, „Lumea lui Nea Iancu” pe muzica lui Mihail Jora și „Caruselul lumii” (colaj muzical), dar și spectacole de mai mare întindere ca „Don Quijote” de Ludwig Minkus și „Spărgătorul de nuci”. La Opera Comică pentru Copii, Cătălin Caracaș s-a ocupat și de coregrafie pentru spectacole de operă, operetă și musical: „Peter Pan” de Laurențiu Profeta, „Flautul fermecat” de Wolfgang Amadeus Mozart, „Hänsel și Gretel” de Engelbert Humperdinck, „Hapciu în Re major” de Florimond Hervé, în colaborare cu regizorii Cristian Mihăilescu și Antoaneta Cojocaru. În plus, este coautor al volumului „Consemnări coregrafice. Baletul Operei Naționale București”, alături de Vivia Săndulescu.

În prezent, Cătălin Caracaș este Coordonator Departament Balet la Opera Comică pentru Copii, calitate în care a extins trupa de dansatori ai teatrului, descoperă și cooptează tineri artiști aflați la început de carieră și se ocupă de dezvoltarea lor profesională. Este în continuare maestru de balet și solist al Operei Naționale București.

„Toate spectacolele au ceva aparte, toate pornesc de la punctul 0 și cresc asemenea unui copil, iar la deschiderea cortinei te desparți de copilul pe care l-ai crescut în zeci de ore la sala de repetiții și mai apoi pe scenă, ca să îl lași să-și trăiască viața, iar spectatorul să plece cu el în suflet.” Cătălin Caracaș Cătălin Caracaș despre baletul „Lumea păpușilor”/ „Coppélia”.

Pentru coregraful Cătălin Caracaș, „Lumea păpușilor e o lume fantastică, iar cu puterea minții putem să însuflețim chiar și păpușile.” În legătură cu alegerea acestui proiect la Opera Comică pentru Copii, el spune:

„Coppélia nu poate lipsi de pe afișul unui teatru liric, mai ales din repertoriul unui teatru de operă și balet dedicat celor mici. Este printre primele balete cu care copiii trebuie să se familiarizeze din marea familie a baletului clasic”.

Urmărind această idee, Cătălin Caracaș a adaptat baletul creat de Arthur Saint-Léon și desăvârșit în formă clasică de Marius Petipa pentru publicul foarte tânăr, fără a-l văduvi însă de frumusețe:

„În general am mers pe firul narațiunii, am mai scurtat din fragmentele adagio și din unele variații. Mi-am dorit un spectacol dinamic și antrenant pentru copii. Am păstrat esența poveștii și am încercat să comprim toată acțiunea la o oră de spectacol, păstrând toate momentele principale. (…) Baletul „Coppélia”este axat foarte mult pe dansul de caracter și aici mă refer la Mazurkă, pilonul principal, urmat de Ceardaș.”

Prin urmare, Cătălin Caracaș a încercat să păstreze cât mai mult din coregrafia clasică, fără să introducă elemente noi, nefirești sau influențe din alte sfere ale dansului, așa cum ar avea tendința creatorii de astăzi.

„Majoritatea versiunilor secolului XX sunt inspirate din cea a lui Petipa dar, ca și alte lucrări clasice, „Coppélia” cunoaște numeroase interpretări. Unele, precum cele ale lui Roland Petit (1975) sau Patrice Bart (1997), pun accent asupra lui Coppélius, altele insistă asupra mecanismelor fantasmelor masculine, la Maguy Martin (1993), Charles Jude (1999), dar și în producții mai noi, la Paris (Albert Aveline, 2001), la Moscova (Sergei Vikharev, 2009).”

Pe coregraful Cătălin Caracaș de baletul „Coppélia” îl leagă și prezența sa ca interpret în rolul Coppélius în producția de la Opera Națională București, în coregrafia semnată de Anton Romanowski și Oleg Danovski:

„Coppélius a fost un rol de maturitate, care mi-a adus multe satisfacții profesionale”, mărturisește el.

Într-un articol din presa vremii criticul Grigore Constantinescu spunea: „Cătălin Caracaș, cu avantajul unei tinereți care urcă spre maturitate, a căutat alte soluții și, din această perspectivă, restituie personajului ceva din misterul romantic, agrementat și cu unele trouvaille-uri comice. De fapt de la Cătălin Caracaș ar putea porni o reconstruire a acestui încântător balet, pe coordonatele unei anumite rigori de teatralitate. Neîndoios, ar fi un câștig pentru lucrare, interpreți și public.”

Premiera spectacolului „Lumea Păpușilor” are loc sâmbătă, 23 septembrie, de la ora 17:00, și duminică, 24 septembrie, de la ora 11:00, la Opera Comică pentru Copii, iar biletele sunt puse în vânzare în rețeaua bilete.ro.

Iulia Toea Mureșan