Jurnal de tabără la Opera Comică pentru Copii

Ziua I. După o traversare anevoioasă prin traficul bucureștean, înțesat de mașini care se grăbesc spre mare sau spre munte, am ajuns pe Calea Giulești, la numărul 16, la Opera Comică pentru Copii (OCC), unde participăm la tabăra de vară organizată de teatru. În spatele porții de fier care ne desparte de Curtea A se află un tărâm de vis, plini de flori multicolore și tufișuri, de copaci înalți cu coroană deasă și o pajiște cu iarbă de un verde aprins. Mai încolo, prinsă de trunchiul unui copac secular, o căsuță cu terasă, iar alături, pe pajiștea însorită câteva hamace și perne de exterior, pentru relaxare. 

Suntem întâmpinați de câteva doamne și domnișoare cu privirea senină, pline de energie, care ne invită să ne instalăm. Sunt coordonatoarele taberei, ajutate de copii puțin mai mari ca noi, voluntarii OCC. În spatele curții, unde sunt amplasate câteva corturi moderne, vom rămâne peste noapte, timp de trei zile. Încă de astăzi am primit o misiune importantă. Într-un ghiveci pe care l-am ornat fiecare, am sădit câte o floare de care trebuie să avem grijă de-acum încolo. Apoi, vom putea să ne luăm floricica acasă. Ne așteaptă trei zile și trei nopți de distracție, chiar aici, în oraș, în această curte magică, plină de surprize.

 

Ziua a II-a. După un mic dejun copios suntem gata de noi explorări, deoarece în curtea Operei Comice pentru Copii se găsesc surprize peste surprize. În spatele corturilor unde ne-am petrecut prima noapte se află un arcaș vestit, care ne-a învățat (pe cei mai viteji, desigur) arta trasului cu arcul. Aveam cu toții nevoie de calități ca ale unor supereroi, deoarece am fost trimiși într-o misiune specială, aceea de a trece peste toate obstacolele din Aventura Parc: tiroliana, peretele de escaladă, dar și de salturile pe trambulină sau plimbarea cu barca pe un râu artificial. Aventura a continuat și cu o vânătoare de comori în urma căreia fiecare a primit câte un cadou, iar  câștigătorii, bineînțeles, o parte din comoară. 

Ne jucăm foarte mult și cu noi se joacă și artiști ai Operei Comice pentru Copii. Ni s-a spus că, mâine va trebui să facem chiar noi un spectacol. Va fi povestea „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”, dar ne vor ajuta artiștii. De la Dorothy, Motanul încălțat, Regina Nopții, adică de la soprana Mădălina Constantinescu, am învățat un cântec despre Albă ca Zăpada, iar balerina Diana Năstase (Bucătăreasa din „Alice în Țara Minunilor”, Bunica fetiței cu chibrituri, camerista din „Spărgătorul de nuci”) ne-a arătat coregrafia pentru acesta. Dacă dimineața am făcut înviorarea cu balerinul Marius Dură, iar după prânz zumba cu mama lui Jack din „Jack și vrejul de fasole” și Bunica din „Spărgătorul de nuci”, adică balerina Consuella Crăciun, seara ne-am întâlnit cu toreadorul și cu Don Quijote însuși din baletul „Don Quijote”, dar și cu Vrăjitorul din „Jack și vrejul de fasole” – Mihai Pricope, de la care am învățat mișcări cool de dans la sesiunile „Follow me” (el ne arată mișcările și noi le copiem). În plus, am învățat multe lucruri interesante despre muzică de la violonista Roxana (Cioran n.r.), concertmaestrul orchestrei de cameră a Operei Comice pentru Copii. 

 

Ziua a III-a. Au trecut două zile din această mică vacanță la teatru și deja am învățat foarte multe. Cum spuneam ieri, am fost îndemnați să facem noi un spectacol și acum am aflat ce înseamnă asta. Ajutați de soprana Cătălina Antal și actorii Cristina Pătrașcu și Antonio Mincă, toți trei regizori de scenă la OCC, ne-am ales rolurile, am analizat personajele și suntem gata să prezentăm un spectacol adevărat. Tot noi ne-am încropit decoruri, avem recuzită și costume, scena e gata, cu tot cu interpreți și personal tehnic. Fiecare își are rolul său în spectacol: unii sunt actori și cântăreți, alții fac luminile și sunetele, toți am devenit maeștri în improvizație. Ne-a ajutat mult și spectacolul oferit de Opera Comică pentru Copii, fragmente din baletele din repertoriul teatrului. Am văzut astfel cum artiștii se transformă în personaje din povești: Cenușăreasa, Albă ca Zăpada, Eliza Doolittle, Sancho Panza. E totul precum o vrajă. 

În continuare facem multe lucruri interesante: participăm la ateliere și la jocuri adaptate vârstei, am decorat o ramă în care vom pune fiecare o fotografie cu noi, ca amintire, iar seara am devenit cu toții astronomi profesioniști după ce am observat cerul cu telescopul, la observatorul de stele al OCC. Nu-mi vine să cred că se apropie timpul de plecare, că această aventură urbană va avea sfârșitul său. Mai sunt atâtea de descoperit… Au rămas de descoperit multe alte povești muzicale din repertoriul Operei Comice pentru Copii, așa că la toamnă ne întoarcem să urmărim spectacolele de aici, acest tărâm minunat unde distracția se împletește cu joaca și cu dorința de a cunoaște tainele muzicii, dansului, teatrului.  

articol de Iulia Toea-Mureșan