Noua premieră a Operei Comice pentru Copii, „Erus și Valea Recunoștinței” este un spectacol plin de fantezie și mister, un eseu scenic care îndeamnă la reflecție, la reevaluare și remodelare a spiritului. Regizoarea Ana Crăciun Lambru, alături de echipa sa, a dorit să realizeze o feerie, o imagine de basm a ultimei călătorii a băiețelului Erus, creație a autorului Alec Blenche.
Erus este un băiat cu părul albastru, Prinț în Regatul Aerului și are o misiune de îndeplinit, aceea de a salva lumea de uneltirile Regelui Frică-Frică, iar pentru aceasta trebuie să dobândească patru virtuți: Răbdarea, Generozitatea, Iubirea și Recunoștința. Ajutat de prietenii pe care și-i face pe parcursul călătoriilor sale prin cele patru văi în care se pot dobândi aceste virtuți, el reușește să treacă de toate încercările la care-l supune soarta. De câțiva ani, de la apariția volumului „Erus în Valea Răbdării”, Erus a devenit eroul preferat al copiilor. Scriitorul Alec Blenche, pe modelul altor creatori de ficțiune din zilele noastre, a creat o adevărată mitologie în jurul acestui băiețel, alcătuită din cinci înțelepți care stăpânesc elementele naturii și din mai multe animale vorbitoare, iar scopul final al acestor întâmplări este să comunice copiilor valori precum respectul față de natură, cum să duci un trai sănătos, dragostea față de prieteni și părinți.
Regizoarea Ana Crăciun-Lambru a construit pe scenă împreună cu scenografa Alina Petrovschi, în spectacolul „Erus și Valea Recunoștinței” de la Opera Comică pentru Copii, o pădure misterioasă, plină de spirite și de surprize, folosindu-se de toată tehnica de scenă la care avea acces. Astfel, drumul personajelor pe urmele cerbului magic Arvin este subliniat de folosirea turnantei, scenă rotativă încastrată în scena clasică; atmosfera din Mlaștina Întristată e marcată de valuri de ceață produse de o mașină de fum; copacii din Pădurea Furioasă sunt actori pe catalige; urcușul pe Muntele Morocănos ca și acțiuni și personaje din trecut sunt realizate cu ajutorul umbrelor; plantele sunt create cu ajutorul costumelor, iar pisica Adora, câinele Amos, mărul Alpi, bufnița Uli și cerbul Arvin sunt păpuși de talie mare, mânuite la vedere. Această îmbinare de stiluri și elemente de decor și recuzită trebuie să funcționeze armonios pentru a crea feeria și misterul spectacolului, de aceea distribuția conține pe lângă soliști cântăreți, actori păpușari și cu toții trebuie să execute mișcări complicate în coregrafia Sabinei Chirilă. Aceasta a creat dansuri în stil contemporan, strâns legate de fondul muzical asigurat de compozitorul Damian Vlad, care a conceput o muzică lejeră, ușor de reținut și fredonat, chiar și de către copii.
„Am gândit, alături de scenografa Alina Petrovschi și compozitorul Damian Vlad, un spectacol complex, în care jocul și vocile artiștilor se îmbină cu prezența păpușilor mari, chiar supradimensionate, a teatrului de umbre și a proiecțiilor video, într-un decor de poveste și cu un fundal muzical înălțător”, spune regizoarea Ana Crăciun Lambru. „Ne plimbăm în niște spații în care lumea reală trece peste granița lumii imaginare. Elementele reale reprezentate de încrengătura unor copaci dispuși sub forma unei arcade sau de copacul central denumit metaforic Bătrânul Munților se împletesc cu elemente fanteziste, reprezentate de o cortină de franjuri sau de elemente naturale supradimensionate, cum ar fi insecte ce prind viață prin mânuire, flori și ciuperci, steaua din flori, cu nouă colțuri, ce reprezintă alcătuirea „Ordinului celor nouă înțelepți”. Cortina de franjuri are rolul unui portal, prin care personajele apar și dispar ca prin magie”, adaugă scenografa Alina Petrovschi.
Magie, fantezie – o lume fantastică se deschide în fața spectatorilor care îl urmăresc pe Erus și pe prietenii săi în călătoria sa emoționantă de descoperire a Recunoștinței, în care personaje fantastice precum cei cinci înțelepți lecălăuzesc pașii. Este o căutare comună a artiștilor și publicului, o căutare și o regăsire a unor valori fundamentale precum Răbdarea – când protagoniștii nu se lasă înfrânți de încercările prin care trec și așteaptă cu încredere să se regăsească, datorită luminii cerbului. Generozitatea – când ei se sprijină unul pe celălalt pentru a face față călătoriei, Iubirea – când Erus, Roua, Sucre și Alpi își exprimă unul față de altul sentimentele de dragoste și prietenie. Și nu în ultimul rând Recunoștința: față de natură, față de părinți și prieteni, față de tot ce ne ajută, dar și față de tot ce ne stă împotrivă în viață. „Erus a apărut din nevoia de a avea un erou în care să se poată regăsi orice copil. Oricine poate face lumea mai bună. Erus nu este un supererou în sensul clasic al cuvântului. El ajunge însă să facă lucruri extraordinare. Superputerile sale sunt virtuțile pe care le învață trecând prin văile magice: Răbdarea, Generozitatea, Iubirea și acum Recunoștința”, spune Alec Blenche, autorul romanelor al căror personaj principal este Erus. „M-am gândit să încep cu răbdarea, pe care o văd ca fundația unui caracter sănătos. Orice este valoros se obține în timp cu răbdare și iubire. A urmat generozitatea, o calitate esențială în ceea ce înseamnă construirea unei comunități vibrante, iubirea care include bineînțeles toate virtuțile și care este motorul acțiunilor venite din suflet și recunoștința care este ultima vale, final de călătorie ce închide cercul și sedimentează învățarea”, a mai declarat el.
Fiecare spectacol al Operei Comice pentru Copii conține doza lui de fantezie și mister, dar aici, în „Erus și Valea Recunoștinței”, mai mult ca niciodată, toți artiștii implicați și-au dat mâna prin talentul lor pentru a crea o lume fantastică în care să se vorbească despre valori și virtuți din lumea reală. Spectacolul este o experiență aproape mistică în care prin imagini parcă desprinse din ritualuri demult apuse se invocă natura, dragostea și frumosul.
un articol de Iulia Toea-Mureșan
